Dincolo de pulpana Lordului

Fostul internaţional Neluţu Sabău a observat că e nevoie de o schimbare radicală în carieră

Lui Sabău i-a fost teamă să nu rămînă ca fata frumoasă cu prea mulţi pretendenţi. Nemăritat, adică. De gloria de a sta pe banca Bistriţei […]

Fostul internaţional Neluţu Sabău a observat că e nevoie de o schimbare radicală în carieră

Lui Sabău i-a fost teamă să nu rămînă ca fata frumoasă cu prea mulţi pretendenţi. Nemăritat, adică. De gloria de a sta pe banca Bistriţei s-a săturat. Recunoaşte.

A discutat  cu mai multe cluburi. A ales Dinamo, dar cică s-ar fi învîrtit prin preajma lui şi Rapid, şi Craiova. Poate şi Timişoara, hm! Iar noi ar trebui să-l credem pe cuvînt, fiindcă imaginea lui de ardelean onest a supravieţuit peste cele 4 sezoane petrecute la Bistriţa alături de tata Jean. Unde Neluţu şi-a îndeplinit cu brio obiectivul nu foarte îndrăzneţ, rămînerea în primul eşalon. A promovat cîţiva fotbalişti. Gabi Mureşan, Sepsi şi Tătăruşanu sînt probabil cele mai reuşite exemple. Atît şi nimic mai mult. Cu bugete discrete în anii trecuţi, dar cu bani mulţi pentru sezonul de-abia încheiat. De-gea-ba!

Ioan Ovidiu Sabău a fost un fotbalist bun. Putea fi şi mai bun dacă într-un anumit moment al carierei nu evolua mai mult în congregaţia religioasă căreia îi aparţine decît pe teren. A lăsat în urmă amintirea unuia dintre ultimii mijlocaşi de creaţie din fotbalul românesc, a contribuit la renaşterea Rapidului din era modernă. Apoi, ghetele în cui, în cufăr, nu contează.

Anii petrecuţi la Bistriţa nu ne-au lămurit. Nici că Sabău ar fi un antrenor de excepţie, nici că o dată cu apariţia lui acolo practicile cooperatiste ale lui Pădureanu ar fi sucombat prin miracol. De multe ori, părea că joacă rolul dezinfectantului universal, bun să cureţe orice mizerii. Cu chipul lui angelic ne anunţa că posibilul blat era doar plăsmuirea răuvoitorilor. A ziariştilor de scandal. Şi că nea Jean a suferit o reconversie morală demnă de o candidatură la sanctificare.

Proaspătul antrenor dinamovist reprezintă cazul tipic de om al cărui potenţial o ia înaintea rezultatelor. Cota de piaţă a lui Sabău e mai mare decît rezultatele pe care Sabău le-a obţinut pînă acum. A fost căutat, curtat. Înseamnă că şi-a vîndut excelent marfa! Povestea continuă la Dinamo, unde Cristi Borcea nu se lasă doar pe inspiraţia omului de pe bancă. Sau nu se lăsa, înainte să consume fierea ultimei dezamăgiri.

Dacă dezgustul lui Borcea ţine, ăsta ar putea fi marele noroc al lui Neluţu.