Episodul 11, sezonul 9

Au trecut 9 ani de la prima întâlnire dintre Simona Halep şi Angelique Kerber, la un turneu ITF. Astăzi, miza este cosmică

În măsura în care tenisul de astăzi mai poate propune un clasic al genului, acela poate fi sfertul de finală dintre Simona Halep şi Angelique Kerber. A 11-a întâlnire le găseşte pe româncă şi pe nemţoaică la egalitate perfectă, 5-5. Specialiştii nuanţează, observând că zgura este marele aliat al Simonei. Mare atenţie însă la părerile specialiştilor!

Schimbarea la faţă
Vă amintiţi, probabil, acel 9-7 din setul decisiv al semifinalei de la Australian Open. Simona câştiga dramatic şi îşi asigura prezenţa în a treia finală de Grand Slam. Acolo, la Melbourne, nu era însă suprafaţa favorită a Simonei. Dar ea a impus ritmul şi a dictat schimburile de lovituri. AO a fost, probabil, momentul transformării fundamentale în jocul actualului număr 1 mondial şi al celui de la data turneului de la Antipozi. În timp-record, Halep se metamorfozase dintr-o formidabilă jucătoare de profil defensiv într-una cu atitudine pregnant ofensivă. Cu un serviciu mai consistent, cu o poziţie mai avansată în teren, agresivă nu doar la retur. Conducând ea jocul, presându-şi adversarele. Fusese un turneu greu, salvase mingi de meci în drumul spre ultimul act. Dar schimbarea de filosofie o premia.

Unde intervine antrenorul
Atunci, ca şi acum, Simona evolua cu o miză dublă. Păstrarea poziţiei de lider mondial şi câştigarea primului Grand Slam al carierei. Le-a pierdut pe amândouă după o finală grea contra Carolinei Wozniacki. Aflată şi ea în faţa primului titlu de Grand Slam al carierei. Spre deosebire de finala cu Ostapenko de la Roland Garros 2017, când Halep a fost învinsă mai mult de frica de a câştiga decât de adversară, la meciul cu Wozniacki nu avea prea multe să îşi reproşeze.

Poate doar absenţa unui bagaj tehnic mai garnisit şi a unei tactici mai potrivite împotriva unei jucătoare tip perete, care trimite totul înapoi, peste fileu. Dar acestea sunt lucruri care depind foarte mult de antrenor. El îţi perfecţionează şi loviturile, şi registrul tactic. Federer a învăţat să joace cu adevărat serviciu-vole pe la vreo 33-34 de ani, când l-a luat lângă el pe Stefan Edberg. Aşa că nu este cazul să ni se pară o jignire dacă observăm că Simona nu este o zeiţă a perfecţiunii din tenis. Este enorm că ni se înfăţişează drept un model de ambiţie şi de voinţă.

Bemolul
După victoria româncei împotriva Elisei Mertens, prietenul nostru Mats Wilander spunea că Simona ediţie 2018 decide meciul în primele gameuri. Nu vă bucuraţi prea tare! Asta înseamnă şi bine, şi rău. Ce a vrut să zică suedezul septuplu câştigător de Mare Şlem? Că după un sfert de oră cam ştii dacă Halep urmează să îşi domine copios adversara sau dacă va suferi aşa cum i s-a întâmplat la Australian Open la fiecare partidă. Aici, noi, amatorii, inclusiv de muzică, simţim nevoia unui bemol. Teoria lui Mats este contrazisă chiar de meciul de debut la Paris, acela în care Simona a pierdut primul set fără replică în faţa lui Alison Riske, pentru ca în următoarele să o spulbere pe americancă. Asta apropo de părerile, observaţiile şi previziunile specialiştilor. Iar Wilander chiar este unul!

Iar ne dăm specialişti?
Nu ştim ce va fi contra lui Kerber. Fericiţi cei care ştiu. Poate doar un om ca Patrick Mouratoglou, „The Coach”, cel care îşi bazează teoriile pe cifre, numere şi statistică, să intuiască desfăşurarea partidei. Paranteză. Este extraordinar cum citeşte tenisul antrenorul Serenei, felul în care foloseşte cuceririle tehnologiei pentru a decripta punctele forte şi slăbiciunile marilor campioni. Şi asta pe înţelesul tuturor!

Închidem paranteza. În „optimi”, Angelique Kerber a defilat în faţa Carolinei Garcia, Simona la fel cu belgianca Mertens. Mai mult ca sigur, nu vom avea un meci al nuanţelor. Se va lovi tare şi apăsat, fetele vor munci pe brânci. Un procentaj bun la primul serviciu, lucru pe care l-a reuşit cu Mertens (la începutul setului secund procentajul era la un neverosimil 90%), şi schimbarea din mers a partiturii, aspect pe care l-a îmbunătăţit în ultima vreme, ar plasa-o pe Simona într-o poziţie dominantă. Dar uite cum, pe nesimţite, intrăm în terenul minat al specialiştilor. Să ne limităm la postura de pasionaţi. Şi de suporteri fireşti ai numărului 1 mondial. E liber terenul 18?