Cristian Geambaşu

Jurnalist box-to-box, de 25 de ani mereu în echipa ideală a presei de sport. Respectat, temut și foarte apreciat. Întotdeauna la obiect, tăios, fără ocolișuri

Biografie completă Toate articolele
Cele mai noi articole de Cristian Geambaşu
România nu este o echipă!

Radicevici, Grbici, Mehmedovici. Pe bancă, Kim Rasmussen. Cunoștințe mai vechi, adversare mai noi. În zi bună, Muntenegru poate bate pe oricine. Dovadă victoria cu Norvegia la distanță de 5 goluri. România are nevoie tot de o victorie la măcar 5 […]

...

Taci!

Asistăm de niște ani la o degradare alarmantă a relației jucător-antrenor în tenis. Poate ar fi și mai potrivit să spunem jucătoare-antrenor, fiindcă majoritatea copleșitoare a situațiilor provin din tenisul feminin. Antologica secvență în care Sorana Cîrstea îi cere arbitrei […]

...

Cine este cel mai mare adversar al naționalei României?

Calculele hârtiei indicau naționala masculină de handbal a României favorită în dubla întâlnire cu omoloaga din Kosovo. Incredibil, mai există așa ceva! Naționala Kosovo este una dintre puținele reprezentative în fața căreia România mai poate fi considerată favorită. Ca să […]

...

Dinamo pe modelul Barcelona

Totuși, modelul propus de asociația DDB este inspirat din organizarea unor cluburi ca Barcelona.

Lucrul esențial în acest tip de conducere este absența unui patron, a unui privat care face doar ce îl taie capul. În cazul unor entități ca […]

...

Acești doctori care îl enervează pe Marica

Hai că nici LeBron James nu ar fi zis-o mai bine decât Ciprian Marica! „Ne-am săturat de ăștia scoși în față să bage groaza în populație” este o frază-manifest a zilelor pe care le trăim și numai un om cu […]

...

Banalii Iancu şi Mureşan,

Doamnelor şi domnilor, domnişoarelor, domnişorilor, prinţişorilor, miniştrilor şi ministreselor, domnule preşedinte, domnule prim-ministru, se întîmplă ceva! Ceva care contrazice lanţul trofic al relaţiei dintre preşedinţii de cluburi. Ceva care se abate de la regulă. Marian Iancu nu s-a împotrivit revenirii […]

marți, 13 ianuarie 2009, 8:04

Doamnelor şi domnilor, domnişoarelor, domnişorilor, prinţişorilor, miniştrilor şi ministreselor, domnule preşedinte, domnule prim-ministru, se întîmplă ceva! Ceva care contrazice lanţul trofic al relaţiei dintre preşedinţii de cluburi. Ceva care se abate de la regulă. Marian Iancu nu s-a împotrivit revenirii lui Duşan Uhrin în Liga întîi, dimpotrivă, chiar a susţinut dreptul de a antrena al fostului său angajat, iar preşedintele clujean Iuliu Mureşan a catalogat drept civilizată atitudinea finanţatorului de la Timişoara. Măi să fie! Parcă nu rimează, lipsesc ocările, sudalmele, cuvintele mirositoare, aluziile, insinuările, provocările, micile şi marile şantaje. Jignirile voluptoase.

În fond, ce aplaudăm noi acum, prefăcîndu-ne miraţi de schimbul acesta civilizat de replici? Normalitatea? Firescul? Bineînţeles că asta, de ce să fim ipocriţi? În mediul toxic al lumii fotbalului nu ţi se întîmplă prea des să nu vezi poale-n cap. Nu pretindem că igiena comportamentală s-a pogorît peste campionatul României, nici nu sîntem atît de naivi încît să credem că Poli Timişoara şi CFR au semnat o pace durabilă prin declaraţiile celor doi conducători. E un armistiţiu, unul pentru bun simţ. Cîţiva stropi de decenţă. Pînă la ploaia, aceea adevărată, purificatoare, mai e.

Şi dacă e să încercăm un exerciţiu de sinceritate, trebuie să ne întrebăm cu toţii cît de tare ne dorim nişte preşedinţi-domni, nu nişte domni preşedinţi care se comportă ca nişte chivuţe. Un drăcuşor ne dă tîrcoale şi ne întreabă: Asta vreţi, nişte insipizi, nişte nesăraţi care nu-şi spun decît banalităţi? Cum veţi trăi fără dansurile lor din buric, fără muşcăturile lor, fără hăhăielile lor clinice? Răspunsul e simplu şi ar fi timpul să ni-l asumăm. Privind fotbal, nu bîrfe despre fotbal. Întrebare, dar nu din partea unui drăcuşor. Sîntem pregătiţi pentru asta, chiar sîntem? Aud?

Comentarii (51)Adaugă comentariu

deloc (1 comentarii)  •  14 ianuarie 2009, 18:44

marfa articol

Comentează