Pe teren minat
Margaret Court a aruncat "o bombă" la Roland Garros. Parisul este în flăcări, dar nu avem nicio victimă. Poate doar libertatea de a gândi

La Roland Garros, ziua se încheie cu reprezentaţia lui John McEnroe de la Eurosport. Practicant al unui umor de bună calitate, autointitulatul „comisarul tenisului” descreţeşte frunţile după analizele docte ale lui Mats Wilander. Nu suficient însă. Lumea continuă să fie încruntată din cauză că Margaret Court a fluierat în biserică. De fapt, în afara ei.
Bunicuţa
Margaret Court. Nu arena de la Melbourne, vecină cu Rod Laver, ci omul. Femeia. Doamna. Unii i-ar zice hoaşca, fiindcă aşa suntem noi acum, mai dezinhibaţi. Cine este, băi, această bunicuţă care a scandalizat lumea fină consumatoare de foie gras şi tenis la Porte D’Auteuil? Cine este Margaret Court, această femeie de aproape 75 de ani căreia nu i-au ajuns cele 24 de titluri de Grand Slam (la simplu, nu le mai numărăm pe cele de la dublu) câştigate de-a lungul unei cariere unice, dar a mai avut şi tupeul ca după căsătorie (heterosexuală) să deţină un nume care se confundă cu tinereţea ei glorioasă. Court, adică teren. Teren sportiv. Teren de tenis.
Foarte pe scurt, Margaret Court a afirmat din nou că nu este de acord cu căsătoriile între persoane homosexuale (denumite gay în zilele noastre). S-a întâmplat în contextul în care directorul companiei aeriene Qantas tocmai şi-a declarat sprijinul pentru respectivele uniuni între persoane de acelaşi sex.
„Sunt dezamăgită de Qantas şi de faptul că promovează căsătoriile dintre persoane de acelaşi sex. Eu văd căsătoria ca pe o uniune între un bărbat şi o femeie, aşa cum scrie în Biblie. Voi fi nevoită să folosesc alte companii aeriene” – Margaret Court
Subiecte de ficţiune
Element ajutător. Foarte demodata Margaret Court este pastor creştin la Biserica Victory Life şi a criticat în mai multe rânduri relaţiile homosexuale (pardon, gay), afirmând că circuitul WTA este plin de lesbiene. Printre cele vizate de-a lungul timpului de multipla campioană de la Melbourne, US Open, Wimbledon şi, ei da, Roland Garros, se află Martina Navratilova şi Billie Jean King, foste adversare în circuit. Se întâmpla pe când lumea era mai puţin înclinată spre diversitate şi nu arăta atât de globalizată. Deci era mult mai retrogradă, astfel că nu se punea problema uniunilor dintre persoane de acelaşi sex. Prin urmare, dreptul acestor cupluri de a adopta copii era subiect de filme de ficţiune. Sau de groază.
„Ia vaporul!”
Activiştii pentru drepturile homosexualilor (gay-lor) au reacţionat imediat la comentariile fostei jucătoare de tenis. Dreptul lor. Deocamdată au cerut schimbarea numelui arenei Margaret Court. Pentru campioana cu 24 de turnee de Grand Slam în palmares urmează exilul în deşertul australian, apoi arderea pe rug. Nu imediat, peste câţiva ani, când lucrurile se vor fi copt. Până atunci, Martina Navratilova, jucătoare imensă şi afirmată public ca lesbiană, a sfătuit-o pe Margaret să abandoneze avionul şi să călătorească de acum încolo cu vaporul. „Vom vedea cine va mai dori să joace pe Arena Margaret Court de acum încolo!”, ameninţă Samantha Stosur, zisă şi Sam, compatrioata doamnei care are prostul gust să citeze Biblia. Chiar aşa, cum să citezi Biblia ignorând Coranul? Sau Talmudul?
Chiulangii
Cine are dreptate, Margaret Court sau Martina Navratilova? Subiect sensibil. Pe bune? Va deveni sensibil atunci când nu vom mai putea vorbi şi gândi liber. Ceea ce deja se petrece. Margaret Court a dat glas convingerilor ei religioase. Şi a spus ce gândesc încă foarte mulţi locuitori ai planetei. Sigur că da, locuitori care au chiulit de la cursurile de corectitudine politică. De cealaltă parte, Martina Navratilova şi Samantha Stosur au spus şi ele ce gândesc. Diferenţa este că Navratilova şi Stosur vor şi pedepse pentru Margaret Court. Sigur înţelegeţi diferenţa.
Meciul sexelor
Fapt divers şi simpatic în context. Margaret Court a fost protagonista primei bătălii a sexelor în tenis, supranumită de atunci „Mother’s Day Massacre”. A fost întâiul meci de tenis între o femeie şi un bărbat. Partida dintre Margaret Court şi Bobby Riggs s-a disputat în 1973, pe când Court urma să împlinească 31 de ani, iar adversarul, fost număr 1 mondial în anii ’40, împlinise 55! Scorul de 6-2, 6-1 în contul lui Riggs explică titulatura de „Ziua Masacrului Mamei”. O titulatură profund incorectă politic. Şi puţin probabilă în zilele noastre, fiindcă ar pune neprincipial în discuţie presupusa diferenţă între sexe. Mai ales că opoziţia pe care Navratilova i-a făcut-o lui Connors într-o altă bătălie a sexelor a fost cu totul alta.
Game, set şi meci!