Cristian Geambaşu

Jurnalist box-to-box, de 25 de ani mereu în echipa ideală a presei de sport. Respectat, temut și foarte apreciat. Întotdeauna la obiect, tăios, fără ocolișuri

Biografie completă Toate articolele
Cele mai noi articole de Cristian Geambaşu
România nu este o echipă!

Radicevici, Grbici, Mehmedovici. Pe bancă, Kim Rasmussen. Cunoștințe mai vechi, adversare mai noi. În zi bună, Muntenegru poate bate pe oricine. Dovadă victoria cu Norvegia la distanță de 5 goluri. România are nevoie tot de o victorie la măcar 5 […]

...

Taci!

Asistăm de niște ani la o degradare alarmantă a relației jucător-antrenor în tenis. Poate ar fi și mai potrivit să spunem jucătoare-antrenor, fiindcă majoritatea copleșitoare a situațiilor provin din tenisul feminin. Antologica secvență în care Sorana Cîrstea îi cere arbitrei […]

...

Cine este cel mai mare adversar al naționalei României?

Calculele hârtiei indicau naționala masculină de handbal a României favorită în dubla întâlnire cu omoloaga din Kosovo. Incredibil, mai există așa ceva! Naționala Kosovo este una dintre puținele reprezentative în fața căreia România mai poate fi considerată favorită. Ca să […]

...

Dinamo pe modelul Barcelona

Totuși, modelul propus de asociația DDB este inspirat din organizarea unor cluburi ca Barcelona.

Lucrul esențial în acest tip de conducere este absența unui patron, a unui privat care face doar ce îl taie capul. În cazul unor entități ca […]

...

Acești doctori care îl enervează pe Marica

Hai că nici LeBron James nu ar fi zis-o mai bine decât Ciprian Marica! „Ne-am săturat de ăștia scoși în față să bage groaza în populație” este o frază-manifest a zilelor pe care le trăim și numai un om cu […]

...

De la Lola pentru Nadia

"Fetiţa care nu zâmbea niciodată" poate fi cel mai nimerit prilej pentru a ieşi din clişeele care au înconjurat-o pe campioana de la Montreal

Permalink to De la Lola pentru Nadia
marți, 19 iulie 2016, 10:12

Acum aproape doi ani, a apărut o carte. Cartea se numeşte „Fetiţa care nu zâmbea niciodată” şi a fost scrisă de Lola Lafon, o franţuzoaică în vârstă de 41 de ani acum. Cartea este despre Nadia.

Lansată la Librăria Cărtureşti în prezenţa autoarei, a unei mâini de admiratori/curioşi şi a unei cohorte de televiziuni care au îngropat evenimentul în relatări scurte şi nesărate, cartea nu a reprezentat un mare succes editorial şi de public în România. În schimb, în Franţa, o piaţă pretenţioasă, dar în egală măsură blazată, fusese o sărbătoare literară.

Fascinaţia
Lola Lafon împlinise un an şi jumătate la ora Jocurilor de la Montreal. Fascinaţia pe care a dezvoltat-o Lola pentru Nadia nu este deci urmarea unei experienţe vizuale directe. Vorbim despre fascinaţie, nu despre obsesie. Potrivit criticilor, „Fetiţa care nu zâmbea niciodată” aparţine genului literar non-ficţiune. Romanul propune scurte dialoguri imaginare între eroină şi autoare, întrerupte de capitole care rescriu contextul istoric, politic şi economic al epocii în care Nadia a bulversat lumea sportului. Aceiaşi critici, domni şi doamne cu lecturi pretenţioase la activ, susţin că de fapt romanul nu este neapărat despre Nadia. Presupunere adevărată în măsura în care personajul poate fi pe rând regimul comunist din România anilor ’70-’80 sau corpul fetiţei de 14 ani care se metamorfoza rapid în corpul unei femei.

Munca din spatele non-ficţiunii
Nadia din roman nu aterizează mereu impecabil. Nadia din roman mai şi cade, mai şi calcă pe alături. Nadia din roman are o relaţie cumva maladivă cu fiul lui Ceauşescu. Dar dincolo de creşterea, descreşterea, mitizarea şi demitizarea fetiţei din Oneşti, personajul ascuns al romanului Lolei Lafon poate fi pur şi simplu România acelor ani. O Românie verosimilă. O Românie complexă, vie, nefardată. Necaricaturizată din necunoaştere ori cunoaştere aproximativă. Poate că pentru critica de specialitate Lola Lafon a scris o non-ficţiune. Dar pentru această non-ficţiune, autoarea a petrecut luni în şir în biblioteci din România şi din Franţa. Pentru documentare, pentru recompunerea unei epoci. Ca să îl cunoască pe Ceauşescu nu s-a uitat la filme americane, a studiat săptămâni la Biblioteca Franceză. Lola Lafon a muncit pe brânci pentru această carte.

„Detest acele cărţi care vorbesc superficial despre Europa de Est, toate acele clişee. Străzile cenuşii. Oamenii cenuşii. Frigul. Când le spun unor occidentali că la Bucureşti, vara, te sufoci, ei se uită la mine de parcă aş bate câmpii, chiar şi azi. Să încercăm să nu facem din viaţa noastră sau din acei ani un film prost şi simplist” – Lola Lafon

Citiţi!
Tocmai s-au împlinit 40 de ani de la primul 10 al Nadiei. 40 de ani de când lumea primea un dar nepreţuit. Un copil, o fetiţă din România redefinea traiectoria sportului. Era însă un drum pe care doar ea putea să meargă. De aceea, Nadia nu a putut fi multiplicată. „Fetiţa care nu zâmbea niciodată” este cel mai frumos gest pe care cineva l-a făcut vreodată pentru cea mai mare campioană a tuturor timpurilor. Este o carte superbă. Crudă şi superbă. Previzibil, fosta fetiţă care nu zâmbea niciodată nu a aplaudat cartea Lolei. Dacă nu aţi făcut-o încă, vă îndemn să citiţi cartea. Este o sărbătoare literară. Şi, probabil, un mod foarte nimerit de a celebra cei 40 de ani ai mitului Nadia Comăneci. Dacă ne mai pasă de lucrurile astea.

fetita-care-nu-zambea-niciodata_1_fullsize

Comentarii (13)Adaugă comentariu

Dragos (27 comentarii)  •  19 iulie 2016, 11:07

Cine sa citeasca, domnule Geambasu? Postacii de pe aici, care nici macar nu stiu sa scrie? :)) Ei abia termina de citit articolul dumneavoastra intr-o ora sau doua, dar mai o carte...

Andrei (222 comentarii)  •  19 iulie 2016, 11:27

E excelenta cartea, iar cercetarea din spatele ei e riguroasa. Bravo ca ai mentionat-o!

17 Nentori Tirana (677 comentarii)  •  19 iulie 2016, 11:37

Lola Lafon - Concert-Lecture : La petite communiste qui ne souriait jamais https://www.youtube.com/watch?v=lxwYrKQyKfs

OTTO (2 comentarii)  •  19 iulie 2016, 13:22

despre nicusor nimic in carte?

Lucian (4 comentarii)  •  19 iulie 2016, 14:18

Ia si citeste ma Otto daca esti curios

pawn (106 comentarii)  •  19 iulie 2016, 16:27

bun, incerc o erezie (ca tot sunt gramezi de iubitori ai aberatiilor lui lucian boia). am vazut cu ochi destul de ne-maturi olimpiada din '76. dar am auzit pe urma pareri (romanesti) avizate si mult nuantate fata de mitologia oficiala. cum ca rusoaicele neli kim si turisceva au fost cel putin egalele nadiei,prin fantezie, daca nu si prin exactitate, in acel meci/razboi rece. era 1976, retineti. rusii si americanii se fracturau pe unde puteau, fiecare pe teritoriul propriu. sigur, nu ar ajuta nici revederea (daca o mai exista) inregistrarilor de atunci. gimnastica e notata de arbitri, nu? suprema subiectivitate...

Andrei (222 comentarii)  •  19 iulie 2016, 16:58

@pawn: Nadia cum a fost furata la Moscova?

Cristian Geambaşu (913 comentarii)  •  19 iulie 2016, 18:07

Ca de obicei, rusii au profitat ca se desfasura la ei acasa competitia. Mai ales ca gimnastica este o disciplina care stabileste ierahii pe baza notelor arbitrilor. Care arbitri… Altfel, Nadia de la Moscova 1980 nu mai era Nadia din 1976. Se inaltase, ii crescusera sinii, era mai femeie si mai putin papusa invincibila de la Montreal. Dar din cite imi aduc aminte, ne-au impachetat tovarasii de la est. Cristian Topescu a facut comentarii „neprincipiale” la TVR, adica spunea ca sintem furati, iar asta a inceput sa creeze legenda din jurul lui. Gurile rele spun ca avea insa blagoslovirea CC-ului si a lui nea Nicu personal, caci era perioada in care ne tot afirmam independenta fata de rusi. In schimb, incepuseram deja sa stam la coada pentru un kil de carne sau unul de lapte.

ovidiu_3003 (644 comentarii)  •  19 iulie 2016, 17:03

...pawn ...mai era si Olga Korbut...si Nadia nu a fost singura care a luat 10...au fost doua note de zece si pentru rusoaice ...prima data au luat zece rusoaicele si pe urma Nadia ...eu asa imi amintesc ...cu eroarea computerului canadian care afisa 1.00 in loc de zece ... Nadia le a depasit ca era mai tanara ca ele ...avea paispe ani si opt luni ...rusoaicele erau peste 20 de ani ...sau undeva pe acolo ...tin minte ca de atunci au introdus regula cu 15 ani ...ca sa concurezi la seniori ... Oricum atunci se traia bine in Romania ...alimentarele erau pline ...tocmai imi cumparasem apartament cu trei camere in Craiovita Noua...in rate ...aveam rata 514 lei lunar...pe 15 ani ...la un salariu de 2500 de lei si lucra si nevasta mea ...nici nu se simtea ...un kg de zahar era 9 lei ...o paine alba 3.20 lei si sportul tocmai il scumpisera de la 30 de bani format mare l;a 50 de bani format mic ... Alte vremuri ...nu mai pupa romanul de rand un loc sigur de munca intr o fabrica sau uzina comunista ...acum toti sunt paznici si croitorese ...si nu le mai pasa de gimnastica ...niciunul dintre acesti romani nu o sa cumpere cartea lui Lafon ...tin minte cand am cuymparat in 1978 cartea lui Ioan Chirila ...Nadia Comaneci ...era 12 lei ...pretul a doua paini jumate ...intre timp painea se facuse 5 lei ...peste Romania trecuse cutremurul din 1977 ...si incepea criza ...care continua si azi ...si din care nu vom iesi ...in vecii vecilor ...Amin!!!

Cristian Geambaşu (913 comentarii)  •  19 iulie 2016, 17:59

Ma bag in discutie si eu. Olga Korbut fusese vedeta rusilor si a concursului de gimnastica la Jocurile Olimpice de la Munchen, in 1972. La Montreal a participat, dar ca om de echipa (aur pe echipe, un argint la birna mi se pare), vedetele erau deja Neli Kim si Turisceva. Olga in ’76 era deja un soi de copil batrin. Pe atunci, la 21 de ani erai batrin in gimnastica.
Iar Nadia este fara discutie cea care a luat primul 10 din istoria gimnasticii, nu o rusoaica. Da, la concursul de la Montreal, in afara celor 7 note de 10 ale Nadiei, s-au mai acordat vreo doua, trei note de 10, asa ca sa nu dea rau definitiv ca monopoliza Romania concursul si le umilea pe rusoaice

Andrei (222 comentarii)  •  19 iulie 2016, 18:50

Cristi, da, anul de glorie a fost 1976, insa, cel putin dupa inregistrari si fara sa fiu specialist, as zice ca tot Nadia era cea mai tare si in 1980. Se maturizase, intr-adevar. Lui Nicu Ceausescu sigur ii placea mai tare Nadia '80 decat Nadia '76 ;)

ZONA MAGHERU (96 comentarii)  •  20 iulie 2016, 9:30

Nadia ales strainatatea si nu s-a mai intors niciodata definitiv si nici nu a planuit asa ceva . Au trecut deja aproape 30 de ani de atunci . A avut o viziune . Globalizarea . Acum cei 4 milioane de romani stramutati si-au dat seama ca avut dreptate .

ovidiu_3003 (644 comentarii)  •  21 iulie 2016, 9:40

Olimpiada este competitia sportiva maxima...in Canada...caiacul a obtinut o medalie de aur ...neasteptat ...acum la Rio ...nu mai asteptam nimic... Cred ca sunt obiectiv cand spun ca Nadia a fost cea mai mare gimnasta a tuturor timpurilor ...

Comentează