Lucescu şi pseudonimii

Ianis Zicu e un băiat politicos. Şi sincer, probabil. Dar e naiv, chestie care se tratează. Atacantul dinamovist spune că oricine ar vrea să lucreze cu Mircea Lucescu. Aşa ar trebui, dar cîte nu ar trebui să se întîmple acolo […]

Ianis Zicu e un băiat politicos. Şi sincer, probabil. Dar e naiv, chestie care se tratează. Atacantul dinamovist spune că oricine ar vrea să lucreze cu Mircea Lucescu. Aşa ar trebui, dar cîte nu ar trebui să se întîmple acolo în Groapă pentru ca spartanii să redevină măcar o  echipă cumsecade! Sentimental, practic, teoretic, gnostic, agnostic şi praxiologic ar fi ca Lucescu cel Mare să revină în Ştefan cel Mare. Cu sau fără Răzvan. Nea Mircea acolo s-a format, de acolo a plecat în lumea largă, acolo s-a reîntors la sfîrşitul anilor ’80 pentru a pune pe picioare una dintre cele mai frumoase formaţii dinamoviste ale tuturor timpurilor. La zenitul carierei, Mircea Lucescu ar oferi clubului de suflet o minte lucidă. Dăruire cizelată în sute de ore de studiu, echilibru managerial. Ochi expert în materie de transferuri. Un proiect solid, în locul unor lucrări de reparaţii care nu se mai termină niciodată.

Marele paradox e că pretendentul Mircea Lucescu are un adversar greu de învins. Care se numeşte Mircea Lucescu. Acel Mircea Lucescu nu vrea să vină în Ştefan cel Mare ca salariat al lui Cristi Borcea şi Vasile Turcu. Nici ca subaltern al lui Nicolae Badea. Sau al lui Florian Walter şi al altor pseudonime din acţionariatul dinamovist. Or nimeni nu e dispus în acest moment să-i asigure toate gradele de libertate fostului căpitan de la Guadalajara. Bineînţeles că în discuţie sînt şi nişte bani, dar atunci cînd are ceva de dovedit Mircea Lucescu ştie să lase de la el.

Singurul punct unde Lucescu nu face paşi înapoi este profesia. Şi printre atîţia specialişti în butelii, mortar şi computere, e dificil să te strecori tu, antrenor care visează numai scheme. De aceea, suporterilor li se vor picura în urechi textele consacrate. Ahmedov zice nu, Il Luce nu vrea să renunţe la banii lui Ahmedov şi, ştiţi ceva, nici nu e hotărît şi nu e cîine adevărat, ham, ham, ca noi ăştia de investim în echipă. Apropo, pe cînd Lucescu, Dinu, Radu Nunweiller şi Dudu făceau istorie în Ştefan cel Mare nu prea lătra nimeni în jurul echipei. Şi erau atunci nişte vipuşti grele de tot pe acolo!