Dinamo tânără şi străină

Rednic şi-a croit o echipă după gustul lui. Ştie ce poate şi mai ştie că a rămas fără niciun alibi

Cifrele nu mint, aşa se spune. De fapt, de cele mai multe ori vorbim despre numere, dar ce mai contează că după gramatică faultăm şi aritmetica elementară? Dinamo nu este nici o cifră, nici un număr. Este un club, o echipă. Un grup de oameni. 16 dintre ei, număr, nu cifră!, sunt străini. Record în istoria clubului! 10, alt număr, dintre aceşti străini legitimaţi la Dinamo au fost folosiţi pe parcursul unei singure partide, aceea din etapa a 14-a, la 2-1 cu ASA. Alt record.

Surpriza vine de la Braşov

Vlad Olteanu este anunţat titular pentru derby-ul cu Steaua. Primul dintre cele două derby-uri Dinamo-Steaua care se vor disputa săptămâna aceasta. Titular la doar 19 ani şi pentru că titularul postului, Steliano Filip, este suspendat după cartonaşul roşu primit la Giurgiu. Titular la 19 ani şi pentru că de câte ori a intrat pe teren, Vlad a arătat ceva. Curaj, control bun al balonului, spirit combinativ. Cu Botoşani, cu Astra. Iar acum, urmează Steaua. Recompensă şi probă de foc. Olteanu s-a transferat de la Braşov în Ştefan cel Mare de nici două luni. De unde rezultă că nu trebuie să-ţi toceşti treningul pe banca de rezerve până a fi băgat în seamă de antrenor. Apropo, uzura turului pantalonilor depinde şi de antrenorul peste care nimereşti. În cazul nostru, Mircea Rednic. Mircea Rednic este una şi aceeaşi persoană cu cel care a insistat pentru transferurile lui Essombe, Gnohere sau Ekeng, dar şi omul care i-a aruncat în apă, mai potrivit ar fi să zic în Groapă, pe Costache şi pe Olteanu. Mai an şi pe Patrick Petre, acum pus pe stand-by.

Nevoia, cel mai bun profesor

Şi atunci, ce fel de echipă este Dinamo? Una care a intrat în rândul lumii, transferând ieftin şi chiar gratis de pe piaţa internaţională sau o partizană a promovării elementului autohton, a jucătorilor tineri, care vine în întâmpinarea regulii jucătorului de sub 21 de ani pe care o promovează federaţia? Prezenţa constantă printre titulari a lui Mevlja, Pujici, Palici, Gnohere sau Essombe, alături de Costache, Olteanu, Nedelcearu sau Rotariu – atenţie, vorbim despre jucători sub 21 de ani – este rezultatul nevoii, nu al vreunei strategii. Şi da, nu o dată, nevoia te învaţă să te descurci mai bine decât huzurul.

Diktatul de la Săftica

Rolul jucat de Rednic în realizarea acestui amalgam de vârste, culori şi stiluri este fundamental. Cu Rednic nu te plictiseşti la conferinţele de presă, sarcasmul lui este remarcabil. Cu Rednic nu te plictiseşti nici în vestiar, dovada vie sunt fotbaliştii care au lucrat cu el şi care nu-i poartă doar duminici, ci şi sâmbete. Hârşit în meserie, „Puriul” pretinde obedienţă totală de la jucători. Supunerea necondiţionată presupune coeficient de personalitate cât mai scăzut, de preferat să tindă la zero. Nu că ar fi dat pe dinafară de impresii despre ei înşişi, rechematul Lazăr şi exilatul Gavrilă sunt exemple cât se poate de concludente că dacă fluieri în mânăstirea de la Săftica ajungi să te rogi la ultima clasată din play-out!

Terapie contra nostalgiei

Dublul derby Dinamo-Steaua, joi în Cupă, duminică în play-off, ne va arăta cât este Dinamo de sus şi cât este Steaua de jos în acest scandalos de călduros început de martie. Stimulată de rezultate, Dinamo şi-a dat jos fardul de mironosiţă outsideră care latră doar la lună, iar din Steaua n-a muşcat doar cine n-a vrut pe finalul sezonului regulat. Plasarea în postură de favorită a echipei lui Rednic nu este neapărat periculoasă, să nu cădem pradă clişeelor. Dar sporeşte miza unor meciuri care pe Cornel Dinu nu încetează să-l arunce în braţele nostalgiei. Vlad Olteanu poate fi o terapie potrivită împotriva nostalgiei.