Teoria bagajului de mînă
Sper că domnul Kovac va găsi translatori competenţi care îi vor traduce ce înseamnă să fii luat la mişto, cu aerul că împărtăşeşti ceva din preaplinul culturii occidentale unor primitivi
Zoltan Kovac are nevoie de energie pentru a dezvolta programele de revigorare a fotbalului românesc. De aceea, din cînd în cînd mai dă cîte un bagaj de mînă cîte unui tînăr fotbalist aflat în subordinea sa. Nu este nimic umilitor sau degradant aici. Ce mîndrie mai mare decît să-i cari costumul de firmă directorului de dezvoltare sportivă al federaţiei? Ce, îţi cade mîna? Umărul? Ce, de-aia nu mai poţi să dai cu şpiţul în minge? Interesantă lecţie de viaţă. Acum de-abia privim în altă lumină, de la Apus, rolul mîndru al copiilor lustragii din India şi din toate ţările în care micuţii învaţă mai ales la şcoala vieţii. Ei se călesc, nu sînt exploataţi!
Vedeţi? Totul este atît de simplu! Ne-am inflamat degeaba. Un om serios, doct şi riguros a venit din Belgia ca să facă educaţie mai micilor noştri tricolori, iar noi cîrcotim aiurea. Asta ni se întîmplă fiindcă sîntem înapoiaţi, ca sistem, şi proşti interpreţi ai limbii lui Shakespeare. Nu-i vorbă, totuşi Zoltan Kovac putea să ne ajute şi dumnealui pentru a înţelege mai bine ce voia să spună. De exemplu, să fi învăţat româneşte în anul pe care l-a petrecut aici întru propăşirea fotbalului românesc. Aşa era frumos. Îţi faci meseria şi îţi cîştigi o existenţă mai mult decît decentă într-o ţară membră a Uniunii Europene, chiar dacă la graniţa ei de est, ai obligaţia minimă să vorbeşti pe limba oamenilor care te plătesc. Şi te învestesc cu încrederea unui proiect ambiţios.
Sînt foarte curios ce părere are despre toată povestea asta preşedintele Răzvan Burleanu. Şi mi-ar plăcea să aibă chiar o opinie, nu doar o părere carcasată în cuvinte oficiale! Mie mi se pare că sîntem luaţi la mişto, scuzaţi cuvîntul. Mă bazez pe faptul că domnul Kovac va găsi translatori competenţi care îi vor traduce ce înseamnă să fii luat la mişto, cu aerul că împărtăşeşti ceva din preaplinul culturii occidentale unor primitivi. Apoi, dacă noi am înţeles greşit şi intenţiile, şi cuvintele domnului director, vom putea fredona împreună melodia lui Sinead O’Connor, „Nothing compares to you”. „Nothing” aici are sensul profund al muncii domnului Kovac, de aceea.