E viva Espana! Și necontrolată
WADA, Agenția Mondială Antidoping, ne scoate din cînd în cînd din starea de toropeală. Antipatică organizație!
Două fapte incontestabile. PRIMUL. Agenția Mondială Antidoping a făcut un apel public către conducătorii fotbalului de elită. WADA a cerut în mod expres creșterea […]
WADA, Agenția Mondială Antidoping, ne scoate din cînd în cînd din starea de toropeală. Antipatică organizație!
Două fapte incontestabile. PRIMUL. Agenția Mondială Antidoping a făcut un apel public către conducătorii fotbalului de elită. WADA a cerut în mod expres creșterea numărului de controale de sînge, singurele care pot evidenția existența în organism a eritropoietinei (EPO), a hormonilor de creștere sau a altor cocktailuri sofisticate de substanțe interzise. Conform WADA, în 2013, doar 2,38% din testele efectuate în campionatele puternice au presupus recoltarea de probe sanguine, deși forul respectiv recomandă o rată a controalelor de minimum 10%. În ciuda faptului că probele de urină nu oferă un rezultat concludent, 77% din testele efectuate în fotbal au fost tocmai de urină. Cu un procentaj de 8%, singurul organism care a răspuns cu o oarecare promptitudine pretențiilor Agenției Mondiale Antidoping a fost CONI (Comitetul Olimpic Național Italian), responsabil pentru situația din Serie A. La polul opus se află Spania, unde în 2013 nu s-a făcut nici un control de sînge. Nici unul!
AL DOILEA. Supercupa Europei s-a disputat la Cardiff între, ați ghicit!, două echipe spaniole. Real Madrid, deținătoarea Champions League, după o victorie în fața altei formații din capitala Spaniei, Atletico, și FC Sevilla, cîștigătoarea Europa League. Unul dintre actorii meciului de la Cardiff a fost însuși fiul locului, Gareth Bale. Chiar înaintea primului fluier al englezului Clattenburg, atacantul șocase pe toată lumea cu noua lui înfățișare. În intervalul de nici 3 luni dintre finalul sezonului 2013-2014 și începutul noului sezon, Bale a dobîndit o impresionantă masă musculară, aproape nimic nemaiamintind acum de jucătorul longilin care mai an se transfera de la Tottenham la Real. Chestionat explicit pe tema respectivă de ziariștii cei răutăcioși, Gareth a zîmbit galeș și a mărturisit. Ei, stați liniștiți, nu a mărturisit nimic care să ne extragă din starea noastră de comoditate mentală, cu feți-frumoși care aleargă fără să obosească. Omul Bale a spus că s-a odihnit, a mîncat sănătos și a lucrat la sală. S-a pregătit fizic ca niciodată. Iar acum arată ca Arnold înainte să joace în Terminator.
Nu trag nici o concluzie. Las pe seama celor care ne citesc să judece faptele. Și cifrele oferite de WADA, care se află într-un conflict permanent cu FIFA pe tema dopingului. Fotbalul a trecut pînă și înaintea tenisului în materie de ascuns mizeria sub covorul marilor competiții. Conform mărturiei unor personaje din interiorul sistemului, și atunci cînd există rezultate compromițătoare – sau tocmai atunci – dovezile sînt îngropate sub lespedea grea a tăcerii. Dar nu sînt foarte sigur că mulți dintre noi își doresc să afle adevărul. Pentru că asta ar presupune să admită că eroii lor sînt niște produse de laborator, care din homo sapiens par să fi făcut, sper că doar fizic vorbind, pasul înapoi spre primate.
Și da, am o sensibilitate aparte la subiectul doping. Unii mai drăguți o vor numi obsesie. Ideea este că voi încerca să iau legătura cu Bale, să-mi spună cum a reușit. Obligat de o simpatică afecțiune în zona cervicală, trag de fiare de mai bine de o jumătate de an, pentru îmbunătățirea musculaturii toracice. Cu eforturi inimaginabile cred că am pus vreo 50 de grame de mușchi pe mine în perioada asta.