Ţărănist contra lui Mircea Sandu

Preşedintele FRF stăpîneşte situaţia. Iar juniorii Popa şi Radu trebuie să-şi bage minţile-n cap Valeriu Iftime nu trebuie luat la ochi. Nici la băşcălie. Dar va fi. Iftime, unul dintre investitorii lui CS Botoşani, spune răspicat că vrea altă conducere […]

Preşedintele FRF stăpîneşte situaţia. Iar juniorii Popa şi Radu trebuie să-şi bage minţile-n cap

Valeriu Iftime nu trebuie luat la ochi. Nici la băşcălie. Dar va fi. Iftime, unul dintre investitorii lui CS Botoşani, spune răspicat că vrea altă conducere în fotbalul românesc. Că se va lupta pentru schimbarea acesteia. Şi la Federaţie, şi la Ligă. Iftime ştie că aparţine unei minorităţi caraghioase în ochii majorităţii mulţumite de sine. Ca atunci cînd în 1990 vota cu Ion Raţiu la alegerile prezidenţiale, de a rîs tot oraşul. Raţiu, domnul cu papion. Botoşaniul, ca întreaga Moldovă, vota cu Ion Iliescu. Pentru linişte. Ion Iliescu, tovarăşul de încredere.

Mircea Sandu nu va fi alesul lui Iftime. Asta este ultima grijă a lui Mircea Sandu. Probabil că Naşu’ nici nu ştie cine este Iftime, iar dacă ştie, nu îi pasă. Acţionarul botoşănean face parte din acea minoritate care îşi închipuie că fotbalul este un spaţiu al democraţiei. Mircea Sandu este însă membru cu drepturi depline al majorităţii care decide. Este preşedintele majorităţii care dă o înaltă apreciere activităţii preşedintelui. Acesta nu este un cerc vicios, ci pur şi simplu un cerc al perfecţiunii.

La conferinţa de presă care a urmat Comitetului Executiv al FRF s-a vorbit despre licenţiere şi despre problemele actuale din fotbalul românesc aflat înaintea barajului cu Grecia. De întrebat s-a întrebat mai puţin, s-a vorbit. Mircea Sandu a afişat o mină destinsă şi a arătat ca un om sigur pe întreprinderea pe care o conduce. A lămurit problema sectoarelor de siguranţă de la meciul cu grecii, ne-a luminat că naţionala se susţine ne-con-di-ţi-o-nat, dincolo de recorduri absurde de audienţă. L-a lăudat pe argintul viu Sepp Blatter, care „a făcut demonstraţii şi spectacol la Oxford” (trimitere la ironiile lansate de şeful FIFA către Cristiano Ronaldo, inclusiv cu exemplificări prin gesturi), pomenind însă imediat despre probabila retragerea a elveţianului la alegerile din 2015.

Mai spre finalul întîlnirii cu presa, conducătorul FRF l-a lăudat pe Costel Gîlcă, antrenorul selecţionatei Under 17, autorul unor rezultate pozitive şi al unei schimbări de mentalitate în timp record. Prilej nimerit pentru domnul Sandu să-i urecheze pe juniorii Andrei Popa şi Răzvan Radu, „mari fotbalişti care zic că joacă la Inter, de care eu n-am auzit”. Gazeta a auzit şi a şi scris despre ei. Ca şi despre alţi foarte tineri fotbalişti români răspîndiţi pe la mari cluburi europene de care Mircea Sandu şi colaboratorii lui nu aveau habar. Faptul că preşedintele federaţiei nu a auzit de doi tineri fotbalişti care chiar evoluează la Inter poate fi o dovadă de ignoranţă profesională, pe care este bine totuşi să te abţii s-o afişezi. Că n-ar crede sau nu ar şti că la loturile naţionale de tineret circulă nestingherit fluidul spiritual al manelelor, iar meniul este ori de la KFC, ori de la MCDonalds, ori de la vreo pizzerie, totul stropit cu bere, asta-i altceva.

Este ceva care ţine de dorinţa de schimbare a lui Valeriu Iftime, cel care îl vota în ’90 pe Ion Raţiu. Un ţărănist, ce poţi să-i ceri?