Bonetti, ca un cîine de vînătoare
Italianul mai încearcă o dată. Cu vorba bună şi cu ajutorul domnului. Al domnului Badea
Lumea nu se împarte în fani şi în adversari ai lui Dario Bonetti, ar fi totuşi prea mult pentru cel care a antrenat de-a lungul […]
Italianul mai încearcă o dată. Cu vorba bună şi cu ajutorul domnului. Al domnului Badea
Lumea nu se împarte în fani şi în adversari ai lui Dario Bonetti, ar fi totuşi prea mult pentru cel care a antrenat de-a lungul carierei pe Juve Stabia şi Valle del Giovenco. Dar lumea are păreri despre Dario Bonetti pentru că, bun-rău, reprezintă şcoala italiană. Păreri, sentimente, atitudini. De la recunoştinţa lui Marius Alexe pînă la tăcerea înciudată a lui Dănciulescu, tras pe linie moartă o săptămînă, apoi trimis în teren ca tînără speranţă contra Concordiei. Inconsecvenţă sau pubalgie (a lui Niculae)?
Despre Bonetti se vorbeşte mai mult decît comunică echipa lui pe teren. Dinamo a învins, deşi a jucat modest la Chiajna, localitate din Judeţul Ilfov, numai că adversarul, Concordia, nu a semănat deloc cu echipa cu acelaşi nume, aceeaşi alcătuire şi acelaşi antrenor din meciul împotriva Rapidului. Aşa după cum nici Sportul fost Studenţesc, actualmente Şimănesc, nu mai arăta cu Steaua deloc la fel cu acel Sportul care măturase pe jos cu Dinamo şi urcase tensiunea ceferiştilor capitalişti din Gruia. Ce ţi-e şi cu echipele astea mici! Ce vîrfuri de formă şi ce găuri de potenţial ating ele împotriva „granzilor”!
Noul antrenor al lui Dinamo se bucură de susţinerea suporterilor. Galeria înţelege că Dinamo nu a descoperit izvorul fotbalului-spectacol şi că ultimele rezultate sînt rodul unui heirup firesc după despărţirea de Ciobi, dar îl aplaudă pe Bonetti pentru că ar limita influenţa fraţilor Becali. Ce mai contează că numiţii fraţi Becali nu prea mai au materialul uman pe care să-şi fundamenteze influenţa în curtea lui Dinamo, ce importanţă mai are că Bonetti a percutat cu viteza unui cîine de vînătoare la primul semn al discretului şef al haitei, Nicolae Badea? Rebeli prin natura lor şi răzvrătiţi prin ideologie, dar dependenţi de un model, ultraşii au decis că italianul reprezintă idealul lor de independenţă şi verticalitate.
Dario Bonetti i-a dat aer lui Marius Alexe, l-a activat pe mereu tînărul Dorel Stoica în faţa apărării (olteanul are 34 de ani, cu doar unu mai puţin decît Dănciulescu), i-a trimis pe bancă pe Luchin şi la plimbare pe Platini. A calificat pe Dinamo în finala Cupei după o înfrîngere la Mediaş şi a cîştigat meciul de la Chiajna. Spre deosebire de Fabio Capello, despre care colegul nostru Dominique Antognoni a scris elogios pentru că nu acceptă compromisuri, Dario are un viitor în fotbalul românesc. Nu este un antrenor scump, răspunde la telefon angajatorilor şi nu este aşa pretenţios ca don Fabio. Ar mai rămîne ca Dinamo să şi joace fotbal cu adevărat, pretenţie cumva fantezistă într-un campionat în care nimeni nu joacă fotbal cu adevărat.