Să îl căutăm pe Google pe Ion Țiriac!

Să o facem împreună cu soțul Serenei Williams. Vom descoperi lucruri interesante

A-l apăra pe Ion Țiriac este totuna cu a-l proteja pe Moș Martin din pădure de asaltul veverițelor din pădure. Ion Țiriac este un personaj antipatic, ursuz, prieten permanent al puterii, orice putere, bogat, putred de bogat, zgârcit, îngâmfat, sigur pe el, sigur că le știe pe toate și ceva pe deasupra, colecționar de mașini rare, vânător de mistreți și neobosit admirator al domnițelor aureolate olimpic. Asta în pofida unui sexism pe care îl profesează cu o naturalețe uimitoare. Cum să aperi un astfel de om și de ce?

Adevărul, o marfă greu vandabilă

Poate pentru că adevărul nu are legătură cu suma defectelor acelui om. Adevărul nu ține cont nici de stilul din afaceri, nici de anturaj, nici de premiile de bună purtare sau de actele filantropice. De care, în pofida legendei tip Hagi Tudose, se pare că Țiriac nu este străin. Cunoscând cât de cât personajul nostru, atacul repetat al soțului Serenei probabil că l-a amuzat pe fostul campion la dublu de la Roland Garros. De aici ar trebui să plece discuția noastră, de la cariera de tenismen a lui Țiriac, nu de la cea de vânător.

Unde a greșit Țiriac?

Alexis Ohanian, partenerul de viață al Serenei, a fost deranjat de intervențiile în care fostul șef al olimpismului românesc îi recomanda marii campioane americane să se retragă. Ce i-a provocat însă lui Ohanian accesul de furie? Iată!

„La vârsta asta și la greutatea pe care le are acum, nu se deplasează atât de ușor pe cât se deplasa acum 15 ani. Serena a fost o jucătoare senzațională. Dacă ar avea puțină decență s-ar retrage! Din toate punctele de vedere” – Ion Țiriac la emisiunea „Rețeaua de idoli”, de la TVR 2.

Serena Williams are 39 de ani, iar retragerea este o opțiune inevitabilă. Uzura corpului și oboseala creierului își spun cuvântul. Deci unde a greșit Țiriac? Serena nu doar că este un sportiv în vârstă, este și unul cu o greutate inadecvată sportului de mare performanță. Iar greutatea corporală nu este un blestem, nicio moștenire genetică, ci o consecință a unei relații prea strânse cu farfuria și cu frigiderul. Nu este cel mai plăcut lucru să ți se atragă atenția că ești gras, dar asta nu este o jignire.

„Clovn rasist/sexist”

Ohanian a reacționat în cascadă. Mai întâi a spus că nu dă doi bani pe ce crede Ion Țiriac. În regulă. A doua postare din rețelele de socializare este deja mai dură și se vrea ironică. „A trebuit să caut pe Google… se pare că fata mea de trei ani are mai multe victorii de Grand Slam decât acest clovn (n.r. – clovn ilustrat prin emoticon)”. Ultima este însă demnă de toată atenția. Și cu adevărat îngrijorătoare. „2021 şi nicio reţinere când un clovn rasist/sexist care se exprimă public se ia de familia mea.”

Un nimeni care a fost locul 8 mondial!

Deci, nicio reținere. Așa carevasăzică. Să îi chemăm atunci pe băieții ăia care au luat cu asalt Capitoliul de la Washington DC. Să îi aplice o corecție mustăciosului. În registru de pamflet treaba cu căutatul pe Google hai să zicem că mai merge, deși Țiriac are în spate 3 finale de Cupa Davis, un titlu la dublu împreună cu Năstase la Roland Garros și, țineți-vă bine, un loc 8 mondial la simplu la finalul lui 1968! Plus o contribuție fundamentală la descoperirea sau la accesul spre celebritate a lui Guillermo Vilas, Boris Becker sau Goran Ivanisevici.

Scurtul drum de la antipatic la simpatic

Că Alexis Ohanian nu știe toate astea, nu-i problemă. Ignoranța se mai tratează cu Google, agresivitatea, fie ea și doar verbală, e incurabilă. Altădată, și posibil că de aici i se trage, Țiriac a fost sexist, machist, poate și rasist. Dar nu acum. Și, ca în orice întreprindere de genul acesta, insistența soțului Serenei de a-l maimuțări și demoniza pe Țiriac sfârșește prin a ni-l face simpatic chiar pe Țiriac. Altfel, apropo de meandrele limbajului și de faptul că A.O. își introduce copilul de 3 ani în șaradă. Asta în termeni de corectitudine politică nu este oare o formă inconștientă, dar perversă de abuz al minorului?

Și cum credeți că ar fi sunat în oglindă o remarcă a triplului finalist de Cupa Davis la adresa fiicei Serenei. Ceva de genul: „În loc să ocupe un loc pe tabloul marilor turnee, n-ar fi mai bine să stea să-și crească copilul?”. Atunci să fi văzut iureș! Și vuiet matern și patern.

Hmm, mă simt ciudat. L-am apărat pe Ion Țiriac. Se zice că nicio faptă bună nu rămâne nepedepsită, iar asta mă liniștește. Așa ca pe băiatul acela care face reclamă la o vopsea cu ioni de argint.