Cum se spune în ungurește „Au spălat putina”?
Contractele jucătorilor români Gicu Grozav și Iasmin Latovlevici au fost reziliate unilateral de Kisvarda pentru încălcarea gravă a regulamentului de ordine interioară
Comunicatul nu lasă loc interpretărilor. Iar directorul sportiv al lui Kisvarda, Attila Revesz, a fost neechivoc. Gestul celor doi fotbaliști, acela de a pleca în România fără a anunța clubul, este catalogat drept iresponsabil.
„În această situație, când punem mare accent pe securitate, acțiunile acestora sunt inacceptabile. (…) Iresponsabilitatea lor este în contradicție cu aspirațiile noastre de securitate. Toate acestea se dovedesc a fi o încălcare gravă a contractului, pe care nu o putem tolera” – Attila Revesz, director sportiv Kisvarda
Și mai adaugă oficialul maghiar că oricât de mult a ajutat echipa în trecut Gicu Grozav, acest „act este de neiertat”. Cuvinte grele, neobișnuite la noi. Pe aici, prin bătătura noastră carpato-danubiano-pontică, ești mângâiat pe creștet după o boacănă. Termenii călduți și vorbele la două capete, să nu supere pe nimeni, dar să și transmită mesaje codate, sunt alternativa noastră de comunicare. Tocmai de aceea sunt convins că se vor găsi destui care să vadă în atitudinea clubului din Ungaria o acțiune dușmănoasă, șovină, dovadă a urii tradiționale a ungurilor față de români.
Nuanțele fricii
Nu discut sentimentul de teamă sau de frică pe care mai mult sau mai puțin îl trăim cu toții acum. Poate doar inconștienții nu îl încearcă. Frica/teama se pot manifesta spectaculos – vezi evadarea din Turcia, cu avion privat, a lui Șumudică și a staffului – sau asumat, tocmai prin neașteptate acte de curaj civic. Grozav și Latovlevici (care Latovlevici de-abia semnase contractul cu Kisvarda) au ales varianta Șumi, numai că, ajutați de distanța mică, s-au urcat frumușel în mașină și au dat bir cu fugiții spre patrie. Faptul că au decis să plece pe furiș îi acuză. Acest spălat al putinii este buba, iar comunicatul la asta se referă.
Au fugit la mai rău!
Sigur, este alegerea lor, la pachet cu consecințele. Există și alte modele, căci Lato și Gicu nu sunt singurii români care lucrează în străinătate. Lucrează, nu joacă fotbal, ca să fiu rău până la capăt. Mulți dintre cei care lucrează pe afară sunt medici. Ei nu au fugit din calea molimei. La fel ca majoritatea covârșitoare a colegilor din țară. Apropo, Lato și Gicu și-au luat picioarele la spinare (bogată limba română, ați văzut câte expresii avem pentru a defini fuga?) dintr-o țară în care COVID-19 este mai puțin prezent și mai ținut la respect decât în România.
Domnul Goe
Nu știu de ce, fuga celor doi mi-a reînviat amintirea altei dezertări, parcă și mai urâtă. Căci nu se petrecea în vreme de pandemie. Cu niște ani în urmă, Dorin Goian era primul care își făcea bagajele de la Glasgow Rangers atunci când clubul intra în faliment și retrograda în Liga a 3-a scoțiană. În pofida rugăminților celor de la Rangers de a pune umărul la greu și de a accepta diminuarea drastică a salariului. Nu de alta, dar bag de seamă că Goe a devenit un cetățean cu principii, ceea ce e foarte bine, și cu calități de oracol (ceea ce e periculos), prevestind sfârșitul Uniunii Europene.
Dragă Dorin, hai să fim mai înțelegători cu Europa asta care, cel puțin unora dintre noi, le-a deschis porțile pieței muncii și ale liberei circulații. Implicit, fereastra spre bunăstare. Bag de seamă că e la modă să dai șpițuri în fundul Europei și să venerezi aceeași parte anatomică a Maicii Rusii.