Domnule Michel Aulas, domnule Silvinho,

Vă deranjez din România cu un subiect care v-ar putea interesa.

Știu că sunteți oameni importanți, cu responsabilități în Ligue 1. Dumneavoastră ca președinte, domnule Aulas, și dumneavoastră ca antrenor, stimate Silvinho, la Olympique Lyon, cel mai important club francez până să vină qatarienii la PSG, aveți griji nenumărate pe cap și mai mult ca sigur nu ați avut timp să vedeți meciul România-Spania.

Sincer, și dacă ați fi avut timp, nu cred că vă gândeați să urmăriți acest meci. De aceea vă scriu, am zis să vă țin la curent. Să vă spun că Tătărușanu este bine, sănătos și că a fost titular contra Spaniei. Ciprian Tătărușanu, vă aduceți aminte de el, portarul pe care l-ați transferat în vară de la Nantes și pe care ați cheltuit mai multe milioane de euro. Actuala rezervă a lui Anthony Lopes, portughezul pe care dumneavoastră, domnule Silvinho, îl preferați pentru postul de titular.

Sigur că opțiunile tehnice nu se discută și dumneavoastră faceți cum doriți, senhor Silvinho și monsieur Michel. Dar e bine să aflați că Tătărușanu a apărat contra Spaniei de parcă era Kepa plus De Gea la un loc. Îi știți, portarii lui Chelsea și Manchester United. Paradele lui Ciprian în fața lui Alcacer, Ceballos, Jordi Alba sau Rodrigo nu au limitat proporțiile scorului, au împiedicat Spania să ne ridiculizeze și pe tabelă. Că în rest, a făcut-o.

Chers messieurs,
Tătărușanu a avut reflexe, intuiție, prezență de spirit, curaj, ambiție, toate lucruri pe care nu le-am văzut nici cu microscopul la coechiperii lui. Dar asta vă interesează mai puțin spre deloc pe dumneavoastră. Ar trebui să vă intereseze totuși că aveți un portar excepțional și ar fi păcat să îl țineți la conservare. Va rugini și e păcat și pentru voi, și pentru noi. Noi avem încă o imagine idilică despre corectitudinea sistemului profesionist, capitalist în general. Despre eficiența investițiilor și, de ce nu?, despre șansele egale oferite angajaților.

Nu vă dau sfaturi, doar vă îndemn să vedeți măcar un rezumat al meciului România-Spania 1-2, rezultat blând după cum a arătat jocul. Nu e timp pierdut, credeți-mă! Urmăriți-l pe Tătărușanu și poate vă mai gândiți. În rest, faceți abstracție de ce veți vedea în cazul că veți viziona meciul pe care tot vi-l recomand. Gazonul prost, apărarea noastră cu 5 fundași din care greu faci doi decenți, jocul modest al lui Răzvan Marin (care explică nemulțumirea olandezilor de la Ajax), prestația la alibi a lui Stanciu, imprudențele lui Robocop Deac. Am respirat și noi prin ad-mi-ra-bi-lul Pușcaș sau prin Florin Andone, autorul golului, dar suntem departe de Spania. Departe de fotbalul de calitate.

M-am luat însă cu vorba și am deviat de la subiect. Dacă nu vi se pare prea mult din partea unui francofon, o rugăminte. Un apel, numiți-l cum doriți. Priviți-l altfel pe Tătărușanu și tratați-l cu mai mult respect. În țara care a tăiat capul regilor pentru „Liberte, Egalite, Fraternite” este păcat și neelegant să te comporți ca în Coreea de Nord.
A bon entendeur, salut!