O altfel de victorie

A fost 1-1 pe teren între CFR și Celtic, dar clujenii au obținut ceva care contează la fel de mult ca un succes pe tabelă

Celtic este o echipă care te împinge la joc. Spre deosebire de majoritatea covârșitoare a adversarelor de acasă ale campioanei României, Celtic este o echipă care are și mijloacele să combată fotbalul prudent. Ați înțeles, acesta este un eufemism pentru antijoc.

Fără să fie o mare forță, formația lui Neil Lenon îndeamnă la fotbal. Te provoacă. Acesta este și unul dintre motivele pentru care CFR a arătat altfel decât în Liga 1. Un fotbal combinativ, în viteză, cu pase repetate, cu încrucișări. Cu destule realizări tehnice.

Ceea ce este foarte frumos, dar are un cost. Acela de care se teme Dan Petrescu. Să fii surprins în apărare, să te descoperi din dorința de a replica la fotbal cu fotbal.

Cele două goluri înscrise în prima repriză sunt în esență oglinda fotbalului practicat de CFR și de Celtic. Clujenii au înscris pe un contraatac-școală la capătul căruia a fost Rondon, cu o finalizare rafinată și inteligentă.

Scoțienii au marcat în urma unei acțiuni combinative, atipice cumva pentru fixațiile noastre despre schematismul fotbalului britanic, cu o execuție la fel de fină a lui Forrest, după ce l-a culcat pe Luis Aurelio.

1-1 este un rezultat care poate vorbi mincinos despre prudență. A fost un meci mai frumos decât media meciurilor CFR-ului, iar rezultatul respectă întâmplările de pe teren. Și poate dacă șutul lui Păun, urmat de semifoarfeca pe spate a lui Țucudean, ar fi perforat poarta lui Bain pe final de partidă, returul de pe Celtic Park se vedea cu mai multe speranțe.

Dar în ochii unora dintre noi, CFR a obținut deja o mare victorie. Împotriva unui stil meschin, pe care îl credeam de nevindecat. Cât contează asta pentru Dan Petrescu prin comparație cu rezultatul de pe tabelă cam știm.