Debarcarea Simonei

Campioana de anul trecut de la Roland Garros a fost învinsă cu 6-2, 6-4 de Amanda Anisimova, o adolescentă care a jucat mult mai bine. Restul e zgură

Acum fix 75 de ani, Aliații debarcau în Normandia și făceau pasul decisiv pentru înfrângerea Germaniei. Joi la prânz, Simona Halep a naufragiat pe Arena Philippe Chatrier. Acolo, deși debarcată din postura de mare favorită, românca a fost victima câtorva torpile expediate de Amanda Anisimova, o puștoaică americană prin venele căreia curge sânge de colhoznic sovietic.

În jur se făcuse curățenie

Nicio legătură între cele două evenimente, e doar așa cât să tragem de timp și să înghițim paharul cu otrava înfrângerii Simonei. În mod normal, tristețea se trăiește, nu se exhibă în articole de ziar. Când o compatrioată vine la Paris să își apere titlul îți poți permite luxul să fii mai întâi suporter, nu jurnalist analitic. Dacă o fi existând așa ceva. Simona, triplă finalistă la Roland Garros și învingătoare din ultima încercare într-o finală cu Sloane Stephens, era marea vedetă și anul acesta în condițiile în care rivalele din prima linie căzuseră ca săracii soldați care puseseră primii piciorul pe plajele normande.

Deși nu traversează cea mai rodnică perioadă a carierei, deși nu a câștigat niciun turneu anul acesta, nici măcar la Madrid, acolo unde Ion Țiriac mai avea puțin și-i făcea cadou și o sală de la Prado cu tablouri cu tot, deși, deși, deși, cu toate că, împotriva unor semne clare, Simona era așteptată la Paris pentru reîncoronare.

Acești mari campioni păcăliți de Simona

Chris Evert, Mats Wilander, Martina Navratilova, John McEnroe, Lindsey Davenport, Kim Clijsters, suporteri, ziariști, chibiți care se uită din an în Paște la tenis, toți o vedeam (sau mai curând o doream?) campioană din nou. Toți, mai puțin ea. Titlul de anul trecut nu a eliberat-o de tensiune, a anesteziat-o. A fost ca un somnifer. La 27 de ani, Simona vorbește despre bătrânețe. E de înțeles, dar parcă e păcat.

Simona nu mai este rea. E zen

Urmărind meciul cu Anisimova, am avut din nou senzația stranie că din jocul Simonei a dispărut chiar Simona. Spiritul ei războinic, puterea de a lupta împotriva unei zile proaste, a unei adversare foarte bune. Așa cum a fost Anisimova. Care a exploatat loviturile scurte și fără viață ale Simonei. Hotărâtă, curajoasă, rea. Rea. Simona nu mai este rea, este zen. Când ești zen, ești pregătit pentru o întâlnire cu Dalai Lama, nu cu Anisimova. Arzi bețișoare și visezi că te întâlnești cu Buddha.

Cifre, numere

Dincolo de forțatul meu lirism jurnalistic stă statistica nesuferită. Iar cifrele și numerele explică scorul 6-2, 6-4 în contul acestei Amande amare. 68-52 la mingi adjudecate în total, 25-16 la cele câștigate prin lovituri decisive, nu pe greșeala oponentei. Așa-numitele winnere. Mai departe. Anisimova, 26 de retururi câștigătoare din 55 expediate (48%) și numai 23 din 65 de încercări (36%) pentru Halep. 4 din 7 mingi de break fructificate de Anisimova (procentaj 57%), doar 1 din 7 în contul Simonei, cu un procentaj de doar 14%. Aici este una dintre marile probleme ale jocului campioanei din 2018. Irosirea șanselor create prin propria muncă sau oferite de adversare.

Fără antrenor

Previzibilul din jocul Simonei este alt handicap major. Monotonia vine mănușă celor care îi pot răspunde și altfel decât angajându-se în raliuri. Neadaptarea la stilul adversarei, lipsa unui plan de rezervă, care să asigure supraviețuirea și apoi revenirea decurg din liniaritatea jocului. În acest punct era să zic că trebuia să se fi simțit antrenorul. Sau că a fost un meci pierdut și de antrenor. Dar Simona nu are antrenor, domnului aceluia care, chipurile, îndeplinește această funcție nu am reușit nici măcar să-i vedem privirea. Căci își acoperea fața cu mâinile.

Bate un vânt rece dinspre Pas de Calais. Iar la Paris urmează să plouă din nou. Poate a sosit vremea ca Simona să meargă în sfârșit la Luvru. Printre altele, ca să înțeleagă ce înseamnă să fii bătrân. Zâmbetul Giocondei sigur nu o va lămuri ce trebuie să facă mai departe, pentru a evita declinul. Acela este doar războiul ei. Dacă mai e un război, nu o capitulare.