Hagi și noi, datornicii 

Încă un episod din serialul enormităților debitate de “rege”. Rostite cu emfază, nu cumva să credem că am priceput greșit

Greu cu sportivii! Și mai greu cu marii sportivi. Bănuiesc că ați băgat de seamă. Faima eroului arenelor intră în corespondență direct proporțională cu prostiile pe care acesta le spune și le face. Ce perversitate! Cu cât este mai mare celebritatea personajului, cu atât crește cantitatea de tâmpenii livrate de el publicului.

De ce se întâmplă așa ? Campionii aleg nu o dată să șocheze. Uneori se alintă, ca niște copii mari ce sunt. Alte dăți pentru că trăiesc pe altă lume, cu capul în sac. Există și varianta dură. Fac așa pur și simplu pentru că atât îi duce mintea. Poți fi un geniu al meseriei tale, un posedat al profesiei, dar un analfabet al vieții de dincolo de aceasta.

Veți fi recunoscut personajul. Este „regele” Gheorghe Hagi, care tocmai a câștigat Cupa României și de-abia ce a pierdut simpatia unor compatrioți atunci când a declarat că nu îl interesează să voteze. Acei oameni dezamăgiți (dezgustați?) de reacția de țață ignorantă a fostului mare fotbalist sunt cei care încă mai cred că un cetățean responsabil participă la viața cetății, fără ca asta să îl împiedice a fi dedicat profesiei. Mai ales dacă, este clar cazul lui Hagi, pretinde de la cetate gratitudine și gratuități. Statui, temenele și scutiri de taxe și impozite.

Gh. Hagi nu este singur pe bulevardul celor convinși că țara le datorează ceva, iar ei nu datorează nimic țării și compatrioților. Hagi este doar cel mai vizibil dintre ei. Grație celebrității și fiindcă nu se sfiește să vorbească. Comunicarea este necesară, dar comportă riscuri. Când ți-e lumea mai dragă, vine Gică și mai trântește una. Ceva de genul „Eu sunt ceva aici care nu-mi convine!”.

Mare atenție, Hagi nu este unicat! Asemenea lui sunt destui foști și actuali campioni, recrutați în special din segmentul de vârstă peste 40 de ani. Lumea vedetelor, a celebrităților, a sportului, mai ales mirifica lume a fotbalului, continuă să poarte stindardul mentalității exceptatului. Îl transportă natural și cu o fudulie demnă de o cauză mai bună. Convinși că sunt deosebiți, că aparțin cumva unui regn superior, grație talentului nativ, conștienți că sunt mai bogați decât lumea care le plătește bunăstarea, au permanent convingerea că lumea le este datoare. Cu recunoștință, cu pomeni, cu facilități.

Vorba lui Cristian Tudor Popescu, posibil că la vot este henț, că e cu mâna. Foarte bună poanta, răutăcioasă, dar pe măsura enormității produse de „rege”. Iar pentru cei care îl urăsc pe CTP și îl venerează pe Hagi, pentru cei care se arată indignați când citesc și altceva decât filmul meciului, pentru că, puri, ei vor să afle numai despre hențuri, auturi și cornere dintr-un ziar de sport, o veste proastă. Lumea este un mare stadion în care totul are legătură cu totul. De la ultima gărgăriță din Himalaya până la catedrala Notre Dame.

Observați că Hagi nu a fost luat în colimator pentru că nu votează cu spinul și votează cu trandafirul. Ori cu crinul în dauna reginei nopții. E treaba lui cu cine votează. La limită, e treaba lui și dacă alege să nu voteze. Nu mai e treaba lui dacă se fudulește cu ignoranța și ne consideră mereu datornici. În rest, să răsune valea de manele, de geamparale și de țaca-paca. Viitorul a câștigat Cupa!

PS. Horia Tecău sau Andreea Răducan, Ciprian Marica sau Florin Gardoș ne arată că se poate și altfel. Că nu toți sportivii sunt discipolii ignoranței „regale”. Că sunt oameni care știu pe ce planetă și în ce țară trăiesc. Respect!