„I-aţi văzut picioarele?”
Nu despre picioarele lui Eugenie Bouchard este vorba. Înainte de a fi învinsă, o răsfăţată îşi omagiază adversara. Învinsa este Bouchard, învingătoarea, Simona Halep

Eugenie Bouchard, cunoştinţă veche. Pentru noi, dar mai ales pentru Simona Halep. Şi pentru Alexandra Dulgheru, pe care răsfăţata Bouchard refuza să o salute la un meci de Fed Cup Canada-România.
Când Eugenie se transforma în Genie
În momentul semifinalei Bouchard-Halep de la Wimbledon 2014, românca venea după finala Roland Garros pierdută dramatic şi cumva nedrept în faţa Mariei Şarapova. Canadianca se impunea în două seturi şi mergea în ultimul act, unde era învinsă de Petra Kvitova. Cam acolo se oprea ascensiunea domnişoarei Eugenie, supranumită prea grăbit Genie. Geniala. Dincolo de fileu şi de catwalk-ul pe care Bouchard făcea spectacol, Simona continua să urce. Până în vârf.
Din nou pe pământ
Toate astea sunt istorie. Una pe care nu este bine să o uităm pentru că ne oferă dimensiunea în timp a marilor sportivi. Turneul de la Dubai, mai exact Dubai Duty Free Tennis Championship (ce simpatic!) le-a pus iar faţă în faţă pe Halep şi pe Bouchard. Care vrea să fie din nou Eugenie şi mai puţin Genie. Clasamentul la zi spune Halep locul 2 mondial, Bouchard, 79. O distanţă imensă care nu se măsoară prin diferenţa valorică. Un decalaj înşelător. Revenită la gânduri mai terestre faţă de tenis Bouchard pare un om evadat din bula trufiei. Altădată nu ar fi spus niciodată următoarele cuvinte.
„I-aţi văzut picioarele? Nu este totul despre înălţime în tenis. Ea e un perete, un perete agresiv. Îmi aduc aminte că am văzut finala de la Roland Garros de anul trecut şi chiar m-a inspirat. Poate ajunge la fiecare minge şi poate inventa ceva nou de fiecare dată. Câteodată, când e în mare dificultate, are lovituri chiar mai bune.”
Nu o fi genială, dar nu este proastă deloc domnişoara Bouchard. Ştie diferenţa dintre picioarele ei de fotomodel şi picioarele lucrate, de sportivă, ale Simonei. Dar nu numai asta. Să ajungă să spună Eugenie că victoria Simonei de la Roland Garros a inspirat-o, ei, da, iată semnul maturizării. Care poate fi identificat şi în jocul de astăzi al canadiencei. Agresiv şi avântat era şi înainte. Acum s-au adăugat echilibru, răbdare, variaţie. Toate astea explică dificultatea Simonei de a închide mai repede primul set, care a mers în tiebreak. Acolo unde fostul lider mondial s-a impus cu 7-4 evoluând mai atent, mai îngrijit.
Un break a fost decisiv
Meciul şi-a derulat echilibrul şi în setul secund. Fără să fie în zi de graţie, Simona şi-a exploatat calităţile imuabile. Anduranţa, concentrarea în momentele importante. Puterea de a transforma o minge aparent pierdută într-una câştigătoare. Citim încă o dată declaraţia lui Eugenie şi observăm fineţea analizei. Un break al Simonei a fost decisiv pentru soarta meciului. Să mai spună cineva că fetele aşa şi pe dincolo. 6-4 şi victorie. Sună banal, ca orice lucru temeinic.
În van Van Cleemput
Nu este deloc banal faptul că Simona Halep nu are antrenor după despărţirea de Darren Cahill. Din experimentul Thierry Van Cleemput nu a înţeles nimeni nimic, bănuiesc că inclusiv Simona. Dar cred că au fost suficiente câteva strâmbături ale belgianului în timpul partidelor de la Doha, pe care nu le-a scăpat nici Simona, aşa cum nu le-am scăpat nici noi, pentru un divorţ consumat înainte de căsătorie. Cât va rezista singură, cu ce rezultate, nu ştim. Dar uneori merită să mergi pe cont propriu. Mai ales dacă ai o fire voluntară, ca Simona. Şi probabil că varianta Sacha Bajin este mai mult o dorinţă a noastră decât a ei. z