O lume putredă şi bogată. Pe bune?

Păzea, s-au revoltat surorile lui Cristiano! Elma şi Katia consideră că Modrici a câştigat fraudulos Ballon D'Or şi evocă putregaiul lumii contemporane. Să râzi, să plângi?

Gabriel Hanot nu avea de unde să ştie că Ballon D’or va fi prezentat într-o bună zi de un DJ costumat ca de carnaval. Şi sigur vă veţi întreba: cine naiba mai este şi Gabriel Hanot ăsta ca să le ştie el pe toate?

Părinte fondator

Puţină istorie. Nu ne strică să ştim ce a fost mai înainte ca să putem merge corect mai departe. Gabriel Hanot a fost părintele fondator al astăzi faimosului Ballon D’Or. Gabriel Hanot, fost fotbalist, era ziarist la France Football şi în 1956 a avut ideea instituirii unui premiu care să răsplătească cel mai bun fotbalist european al anului. Idee pusă în fapt chiar în acel an. Întâiul câştigător al unei distincţii despre care nimeni nu ştia încă nimic a fost faimosul Stanley Matthews. Stanley Matthews avea la data respectivă 41 de ani! Iar la 47 de ani încă mai câştiga titlul de cel mai bun jucător al primei ligi engleze. Asta apropo de longevitate.

Weah a schimbat istoria

La început, Ballon D’Or era decernat exclusiv pe baza votului jurnaliştilor de fotbal. Înţelegeţi? Nu de „specialişti”, nu de oameni de fotbal, nu de sponsori&investitori strategici. Mai întâi au fost opţiunile celor care lucrau la săptămânalul francez. Ulterior, aria scrutinului s-a lărgit prin suma opţiunilor exprimate de cele mai influente publicaţii de specialitate europene. Care au aderat fără rezerve la deja prestigioasa anchetă de final de an. Până în 1995, an în care trofeul a fost câştigat de liberianul George Weah, Ballon D’Or fusese o afacere strict europeană. Iniţial, premiul mergea automat la cel mai bun fotbalist de pe Bătrânul Continent. Consacrarea lui Weah a însemnat o cotitură, în ideea în care de atunci încoace trofeul putea fi decernat celui mai bun fotbalist care activa în Europa. Indiferent de naţionalitate.

Plonjon în prezent

Ar mai fi de menţionat parteneriatul de câţiva ani dintre France Football şi FIFA. Perioadă în care, la începutul deceniului doi din mileniul al treilea, Ballon D’or a fost o întreprindere comună, care omagia cel mai bun fotbalist al lumii. Parteneriatul a luat sfârşit în 2016, iar de atunci încoace FIFA îşi vede de drumul ei pavat cu bani şi corupţie planetară. Deranjată din când în când de indiscreţia FBI. Ajungem astfel în prezent, brusc, electrocutaţi de reacţia surorilor lui Cristiano Ronaldo. Să reamintim că portughezul a ieşit al doilea în clasamentul pe 2018, după croatul Luka Modrici. Iar asta nu se iartă. Postarea Elmei, una dintre cele două surori ale starului de la Juventus, este demnă ea însăşi de un trofeu.

„Din păcate, aceasta este lumea în care trăim, putredă, plină de mafie şi bani nenorociţi! Puterea Domnului este mai mare decât tot acest putregai!”

Mamma mia!, ca să zicem aşa. Că tot joacă băiatul acum în Italia, leagănul Mafiei. „Halucinant” ar fi epitetul cel mai la îndemână, la fel ca „stupoare”, dar prin folosirea excesivă şi-au pierdut forţa săracele. Hai să spunem că indignarea Elmei şi a Katiei ar putea stârni un imens hohot de râs. Să fim atenţi totuşi să nu ne înecăm în varianta improbabilă că am ajunge să sorbim o gură din acel Chateau Petrus „servit” de Cristiano şi iubita lui la un restaurant din Londra, cu prilejul vizitei-fulger la Turneul Campionilor. Unde am văzut în splendoarea lui şi ceasul acela bătut cu zeci de diamante.

Eu l-aş fi votat pe Antoine Griezmann, că tot pomeneam că Ballon D’Or a fost iniţial o întreprindere jurnalistică. Acum, după ce am văzut şi reacţia norvegiencei Ada Hegerberg, care fusese îndemnată să danseze din buric de măscăriciul acela de prezentator, aş fi votat-o cu două mâini şi pe ea la categoria cea mai bună jucătoare. Citiţi-i declaraţia prealabilă momentului penibil creat de DJ-ul care chipurile voia să-i facă o plăcere lui Mbappe şi veţi înţelege că mai sunt şi oameni normali pe planetă. Care nu vorbesc despre sărăcie, Mafia, putregai, comandând vin de 10.000 de lire sterline sticla.