Săriţi, ne sufocă tinerii!
Federaţia plusează. Şi enervează. Până vom vedea pe cine, să vedem de ce
Comitetul de Urgenţă al FRF a decis că din sezonul 2019-2020 echipele din Liga 1 vor fi obligate să alinieze în formula de start doi jucători sub 21 de ani. Iar minimum unul trebuie să fie pe teren în tot restul partidei. Până acum, regula prevedea prezenţa permanentă a unui singur jucător sub vârsta amintită. Acelaşi Comitet al FRF a mai hotărât ca în lotul de 25 al formaţiilor din prima ligă să existe măcar 8 fotbalişti formaţi la nivel naţional şi 2 la nivel de club.
Armistiţiul
Aţi observat că după 18 aprilie, data alegerilor la FRF, în fotbalul nostru s-a aşternut liniştea. Nu pacea, tăcerea sinonimă armistiţiului. Învingătorii şi-au sărbătorit triumful, după unii prea strident, învinşii şi-au înghiţit hapul înfrângerii şi, spre lauda lor, au acceptat rezultatul votului. Resentimentele au rămas neatinse de ambele părţi. Imediat după realegere, Răzvan Burleanu a susţinut câteva interviuri, apoi a mai avut câteva apariţii de serviciu, să le spunem. Nimic spectaculos, deci în ton cu personajul pe care îl cunoaştem.
Tăcerea învinsului
Învinsul, Ionuţ Lupescu, a ieşit complet din peisaj, prin tăcerea absolută transmiţându-ne parcă un mesaj. Deziluzie. Decepţie. Dezamăgire. Dezgust. Faţă de cine tot acest amalgam de sentimente ar fi interesant să aflăm. Faţă de cei care l-au convins (împins?) să candideze, fără să fi evaluat corect raportul de forţe? Faţă de lipsa de ecou a scurtei lui campanii în rândul masei votanţilor? Faţă de acea parte a presei care a găsit potrivit să joace cartea echidistanţei, refuzând să devină agent electoral?
Probabil câte ceva din toate. Lupescu este însă un om cerebral, obişnuit cu jocurile de putere. Aşa că sigur va găsi explicaţiile logice. Şi va merge mai departe. Înapoi la UEFA? S-ar contrazice vehement. În aşteptarea bătăliei (revanşei) de peste 3 ani şi jumătate, pe care să o pregătească aşa cum se cuvine? De ce nu, ar demonstra o consecvenţă demnă de un mandat prezidenţial.
Să ne amintim cum se zvârcoleau
Cu poziţia consolidată după câştigarea alegerilor şi pe baza succesului pe care l-a avut regula jucătorului sub 21 de ani, echipa lui Burleanu a dublat miza. Succes acum, dar ţineţi minte scandalul pe care l-a stârnit acum doi ani hotărârea FRF. Cum ţipau şi cum se zvârcoleau domnii patroni şi acţionari, şi finanţatori. Susţineau că li se încalcă dreptul de a fi capitalişti. De a decide pe cine transferă şi pe cine folosesc pe banii lor. Au invocat drepturile omului, în special dreptul la liberă circulaţie.
Vă amintiţi bănuiesc ce indignare dezinteresată se propaga dinspre impresari, ba chiar şi de la unii „analişti” TV. Care deplângeau abuzul. Discriminarea. Păi, cum puteau ei să mai aducă vagonete de jucători de 30 şi mulţi de ani dacă un fost ziarist ajuns acum consilierul lui Burleanu promova legea jucătorului sub 21 de ani? Vedeţi ce se întâmplă dacă în loc să conducă oamenii de fotbal îşi bagă nasul presarii?
Vechea placă
Am văzut. Au văzut şi patroni ca Gigi Becali care acum se felicită că îi are pe Moruţan, Man sau Coman în echipă. Acum creşte din nou presiunea. Promotorii regulii cu doi jucători sub 21 de ani susţin că însănătoşirea fotbalului românesc este posibilă prin promovarea elementului tânăr autohton. Fie şi prin metode coercitive, în cazul că viziunea conducătorilor cluburilor se limitează la comerţul cu marfă second hand. Ceilalţi, mai puţini decât înainte, au pus aceeaşi placă. Discriminare, reguli comuniste în societate capitalistă. Pe bune?
Lux marca Ilie Dumitrescu
De aceea cred că merită salutată fără rezerve poziţia lui Ilie Dumitrescu. Fostul internaţional, el însuşi un produs al curajului unor antrenori care i-au dat şansa odinioară să joace de la o vârstă fragedă, a susţinut că se putea coborî pragul vârstei tinerilor chiar sub acela de 21 de ani. Că la 21 de ani dacă nu eşti fotbalist format este cam târziu să mai ajungi. Vorbele lui Ilie Dumitrescu sună a blasfemie în biserica oamenilor de fotbal de rit vechi. Ori a pact suspect cu duşmanul, fiindcă el în mod natural a fost unul dintre susţinătorii lui Ionuţ Lupescu. Susţinător, nu luptător în tranşeele luptei de clasă. Îi ştiţi.
De fapt, nimic din toate astea. Ilie nu a fost cumpărat de Putere, nici anexat de Opoziţie. El îşi exercită dreptul de a gândi liber şi de a fi corect, ceea ce este un lux în lumea noastră. Aşa cum ştim, îi place luxul.