Găina bună face ciorba bătrână

Dinamo este interesată de transferul lui Teixeira. Dar portughezul a fost curtat insistent şi de Steaua. Asta ca să înţelegeţi ce viziune despre fotbal au conducătorii din Liga 1

Dinamo se mişcă. Fără griji legate de paternitatea titlului ori perspectiva unei cheltuieli inutile pe la TAS, cu antrenorul confirmat în urmă cu o săptămână, a treia clasată din Liga 1 a început să îşi facă planuri de viitor. Iar acestea încep cu o veche cunoştinţă. Un jucător care în octombrie împlineşte 37 de ani. Portughezul Filipe Teixeira, pentru care Ionuţ Negoiţă ar fi dispus să plătească un salariu lunar de 11.000 de euro. Fabulos din perspectiva austerităţii practicate sistematic de patronul din Ştefan cel Mare.

Globe-trotter de succes
Filipe Teixeira a ajuns pe meleagurile noastre acum 6 ani, în 2011, când nu mai era un tinerel. Avea 31 de ani şi o mulţime de echipe în palmares, printre care Istres, Academica Coimbra, PSG, West Bromwich Albion, Barnsley, Metalurg Doneţk. Era ceea ce se cheamă un globe-trotter. Unul care venea să îşi încheie cariera în România, într-un campionat suficient de comod şi cu un nivel al salariilor peste cel al fotbalului practicat. Mijlocaşul ofensiv transferat mai întâi la Braşov a ajuns în scurt timp la Rapid, club cu dare de mână pe vremea aceea. După două sezoane în Giuleşti, unde a fost permanent printre cei mai buni oameni, a încercat fără succes în Emirate, la Al Shaab. Realist şi inspirat, Teixeira s-a întors în România, alegând Petrolul.

Filipe are de unde alege. Doar e tânăr!
Era în 2013 şi era acel Petrolul care afişa o bunăstare care nu anunţa deloc falimentul. După două sezoane cu reuşite la Petrolul a urmat Astra, cu alte două stagiuni şi noi fapte fotbalistice demne de admiraţie. Contribuţia la cucerirea titlului pentru giurgiuveni i-a adus respectul colegilor de întrecere şi interesul Stelei pentru un eventual transfer. Dar nu doar Steaua era interesată de Filipe, care între timp adăuga ani în cartea de identitate odată cu meciurile din prima divizie românească. Dovadă, iată oferta din partea dinamoviştilor. Pragmatic şi cu privirea înainte, aşa cum proccedează şi pe teren, Filipe, aflat la final de contract cu Astra, nu se aruncă în braţele lui Negoiţă sau ale lui Contra, alături de care a lucrat la Ploieşti. Filipe măsoară, analizează, alege.

Sindromul găinii bătrâne
Admirând longevitatea lui Teixeira, poţi scăpa imaginea de ansamblu. Aplaudându-i seriozitatea, rişti să pierzi ideea principală. Cum este posibil ca un jucător de aproape 37 de ani să fie căutat ca o trufanda? Ce fel de fotbal este acela care nu poate propulsa jucători mai tineri? Sau câtă lipsă de imaginaţie şi de pricepere domneşte peste domnii patroni ai Ligii 1, a cărei premiantă, Viitorul, transmite exact mesajul tinereţii? Încă o dată, toate laudele pentru Filipe Teixeira, pentru felul în care şi-a construit ultimii ani ai carierei, dar este clar că fotbalul românesc are o problemă. Iar aceasta nu este doar sindromul găinii bătrâne care face ciorba bună, obsesie probată şi cu Sânmărtean, şi cu Cernat, ci frica (nepriceperea?) de a promova jucătorii tineri. Lipsa de viziune a conducătorilor din fotbalul nostru este şansa enormă a lui Teixeira.

Apă vie şi apă plată
Dinamo stă pe un zăcământ colosal de apă vie şi vrea să cumpere un bax de apă plată fără nitriţi de la magazinul din colţ. Dinamo, cu o şcoală bună în spate, creşte zeci de juniori talentaţi, printre care se află mai mulţi de Teixeira, de Boldrin, de Gnohere şi de ce mai vreţi dumneavoastră. Dinamo, care practică austeritatea cu o rată importantă de perseverenţă, nu înţelege că stă pe o comoară şi continuă să mănânce parizer cu gândul la zile mai bune, când va mânca salam de vară. Ca să treci la salam de Sibiu, apoi la foie gras cu trufe, îţi trebuie puţin curaj şi ceva mai multă viziune. O excursie la Ovidiu şi o discuţie cu Hagi poate ar fi începutul.