Nicu for president!

Preşedintele Federaţiei Române de Haltere poate fi noul preşedinte al COSR. Reformă, frate, schimbare!

Ce-i mult strică. Şi începe să semene a obsesie. Promit totuşi să nu dezvolt o fixaţie în legătură cu olimpismul românesc. Dar subiectul nu „se merită” a fi abandonat deocamdată. Tot se plângeau olimpienii noştri şefi că ne aducem aminte de sport, celălalt decât fotbalul, o dată la 4 ani. Să le arătăm că ne pasă. Poate prea mult faţă de cât de puţin oferă dânşii pe banii statului. Fiindcă asta este una din marile probleme. Ei nonperformează pe banul public. Fotbalul, aşa anemic şi desfigurat cum e el, sughiţă pe bani privaţi.
Vidul trebuie umplut
După isprăvile de la Rio au urmat nişte demisii. Preşedintele Alin Petrache, secretarul general Ioan Dobrescu şi trezorierul Mircea Laurenţiu Copaci şi-au depus mandatele. Gestul nu-i exonerează de răspundere, dar îi pune într-o lumină net favorabilă prin comparaţie cu cei care şi-au uns scaunele cu superglue. Dar plecarea lor în bloc a lăsat Comitetul Olimpic şi Sportiv Român într-un vid de putere. Vidul pentru a nu mai fi vid trebuie umplut cu ceva. Soluţia prevăzută de Statutul COSR în astfel de cazuri este că interimatul va fi asigurat de unul dintre cei trei vicepreşedinţi. Funcţii deţinute în prezent de Octavian Morariu, membru CIO, Elisabeta Lipă, şefa de la MTS, şi Nicu Vlad, preşedintele Federaţiei Române de Haltere.

Teatru absurd, dar nu de Eugen Ionescu
De aici încolo începe comedia. Comedie de situaţie şi de conţinut, visul oricărui dramaturg respectabil. Elisabeta Lipă a refuzat din start ipoteza numirii ei în fruntea bucatelor otrăvite de la COSR, „eu, ca ministru, nu pot să ocup un astfel de post”. Octavian Morariu nu este tentat de o revenire printre muritori după anii petrecuţi printre zeii de la CIO, iar funcţia de vicepreşedinte al organizaţiei naţionale pare mai degrabă o haină demodată pe care se fereşte să o mai poarte în public. Cu adevărat tulburătoare este însă ipoteza ca Nicu Vlad să devină preşedintele interimar al COSR. De fapt, ar fi o alegere logică. Omul care a făcut posibil să rivalizăm şi noi cu ruşii într-un domeniu nu merită să conducă destinele sportului românesc? A, rivalizăm cu ruşii în materie de doping? Dar dacă suntem victimele unei conspiraţii internaţionale? Întrebarea serioasă este însă alta. Cum a putut ajunge vicepreşedinte Nicu Vlad la COSR?

Halterofilu-i frate cu codrul!
Bomba cu ceas Gabriel Sîncrăian a explodat acum câteva zile. Medaliatul cu bronz de la Rio nu este decât ultimul pe o listă a înşelătoriei patronate de cel care îl certa pe Cristian Ţopescu fiindcă dăduse în vileag o discuţie veche şi incomodă despre, aţi ghicit, doping! În 2013, federaţia internaţională a halterelor amenda omoloaga română cu 100.000 de euro fiindcă în acel an nu mai puţin de 4 sportivi de-ai noştri picaseră testul antidoping. Printre ei, medaliatul cu bronz de la Londra, Răzvan Martin, dar şi recenta noastră cunoştinţă, Gabi Sîncrăian. Ar fi nedrept să uităm din enumerare episodul din 2000, de la Sydney, când FRH s-a plasat în centrul altui scandal prin Adrian Mateaş şi Traian Cihărean, fraţi de anabolizante cu codrul din federaţia lui nea Nicu Vlad. Deci Nicu Vlad for president!

Schimbarea?
Nu merge nici ca glumă. În cel mult 60 de zile, Comitetul Executiv al COSR trebuie să convoace Adunarea Generală pentru alegerea unei noi conduceri. Prin târgul cu medalii vechi obţinute la Jocurile Olimpice din alt secol se aude că Mihai Covaliu şi Camelia Potec sunt tentaţi să candideze. Poate ei ar reprezenta schimbarea. Greu de spus după atâtea decepţii furnizate de gloriile sportului ajunse în zona puterii. Pentru a ne mai descreţi totuşi frunţile, să spunem că printre membrii Comitetului Executiv al COSR se află şi George Boroi. Acel George Boroi. Înţelegeţi?