Ne vom aminti!

Ne vom aminti de acest meci. Şi ne vom aminti fără să ne fie ruşine!

Ne vom aminti peste timp acest minut 3 al meciului Franţa-România. Atunci când „acest” va deveni „acel”, care putea fi magic, binecuvântat, incredibil şi cum mai vrem noi. Atunci, Bogdan Stancu a şutat în Hugo Lloris după un corner bătut profesionist de Stanciu. Nu Marseilleza ne-a răsunat în urechi în momentul ratării, ci liniştea de catedrală. Linişte spartă de oftatul românilor din tribunele Stade de France.

Ne vom aminti şi de minutul 47, când Stancu a trimis milimetric pe lângă poarta francezilor, după o fază lucrată iscusit de Stanciu. Aceeaşi linişte, aceeaşi catedrală cu peste 80.000 de locuri.

Ne vom aminti că atât cât ne-au ţinut puterile am jucat fără teamă contra Franţei, cu orgoliul pe care l-am sperat şi în care am crezut doar în declaraţii. România a fost o echipă defensivă, dar nu a distrus fotbalul, asta trebuie reţinut. Am făcut pressing sus, am avut o posesie decentă până spre minutul 60. L-am mai avut şi pe Tătăruşanu, dar numai până când Giroud s-a înălţat, precum Kenneth Anderson în alte timpuri. Acum, ca şi atunci, în ’94, capul atacantului a fost mai sus decât mâinile rare ale portarului nostru.

Golul din penalty al lui Stancu, după altă acţiune a lui Stanciu premiată culant de Viktor Kassai, a premiat atitudinea de echipă care nu s-a prăbuşit în depresie după reuşita lui Giroud. Este puţin să spunem că nu ne-am făcut de râs? Că furiei lor ofensive i-am răspuns cu calm? Ne-au lipsit multe. Jucători rodaţi în mari bătălii mai ales. Faptul este că am încercat să depăşim o idee care ne-a urmărit decenii. Aceea că România nu poate fi decât o echipă meschină, care nu ştie decât să profite de greşeala adversarului. Şi dacă de multe ori se întâmplă aşa, este interzis de regulament?
Am văzut francezi nervoşi din minutul 65 încolo, momentul golului înscris de Stancu. Nu au defilat pe marşul Marseillezei, au trebuit să transpire şi nu ne-au călcat în picioare. Am transmis un mesaj. Restul sunt amănunte pentru specialişti, pentru statisticieni.

Ne vom aminti de acest meci. Şi ne vom aminti fără să ne fie ruşine!