O inimă mare, un fotbal mic

Finala Cupei încheie socotelile importante ale unui sezon trist. Dinamo şi CFR au datoria să nu ducă momentul în derizoriu

Ultimul act. Finala Cupei României. Ultimul act al sezonului în memoria celui pentru care ultimul act a însemnat sfârşitul. Inevitabil, din dramă pură se trece spre melodramă. Sau poate că nu. Lacrimile care i-au împăienjenit ochii lui Rednic, care se ciupea de bărbie ca să reziste, să nu izbucnească în plâns, lacrimile acelea nu erau teatru. Au fost mai puţine ironii şi mai multe regrete la una dintre ultimele întâlniri cu presa ale lui Rednic. Şi apelul la discreţie privind ancheta în curs pe marginea morţii tragice a lui Ekeng.

Îl titularizase Dumnezeu?
Nu Rednic este vinovat pentru moartea camerunezului. Nu el i-a dat viza la INMS, declarându-l apt pentru sportul de performanţă. Dar nici Dumnezeu. Nici Dumnezeu nu este de vină, deşi, spune antrenorul, El l-a trimis în teren. Aşa cum Îl titularizase în meciul cu Steaua. Anchiloza unui sistem, incompetenţa unor oameni şi superficialitatea sunt cauzele. Toate grefate pe un organism sensibil. Şi o inimă prea mare. La propriu. Vă daţi seama cât de straniu sună acum, cum va suna de acum înainte? Avea o inimă mare!

Falimentul şi nesimţirea
Sunt zile triste în fotbalul românesc. Moartea a ascuns o vreme sărăcia căreia i-au căzut victime fotbalişti români şi străini. Se face foamea în fotbalul nostru, tot aşa, la propriu. Rapid a devenit Sahelul fotbalistic al României, fiindcă jucătorii „investitorului” Valerii Moraru nu au nici după ce bea apă. Deşi pe tricouri vând o marcă de bere supercalifragilisticată în sortiment de apă plată de inventivul basarabean. Dispar echipe, intră echipe în insolvenţă şi în faliment. Ultimul model de eşec managerial, ASA Târgu Mureş. Încă vicecampioana României. Unde au fost cumpătarea ardelenească şi reţetele occidentale propovăduite de profetul local Claudiu Maior, care s-a comportat ca oricare şmenar regăţean? Ce glumă a fost aceea cu Mutu antrenor invizibil şi jucător fantomă, dar tolerarea atmosferei de golăneală şi agresiune asupra adversarilor, capitol la care a strălucit Gabi Mureşan?

Rambla a uitat de Atletico
În vest curge şampania. Campionatele occidentale şi-au desemnat campioanele în atmosferă festivă, îngropând în festivism care îţi iau ochii chiar şi eşecurile. Barcelona a aniversat al 24-lea titlu de campioană a Spaniei, obţinut în faţa Realului care are în plus încă vreo 8. Barcelona vrea să uite că a fost eliminată de Atletico în sfertul Champions League. Barcelona a ieşit pe Rambla răcnind din nou Catalunya is not Spain, deşi este campioana Spaniei în 8 dintre ultimii 10 ani. Cu cine s-ar lupta într-un campionat al Catalunyei. Cu Espanyol? Cu Girona. Cu formaţia Muzeului Dali din Figueres?

Tour Zlatan
La Munchen s-a dat cep la alte mii de butoaie de bere pentru încă un titlu cucerit de Bayern, dar dincolo de mulţumirile lui Rummenigge, nimeni nu uită că Pep Guardiola a clacat în Champions League trei ani consecutiv, deşi o primise în dar pe deţinătoarea trofeului continental de la Jupp Heynckes. De la mai vârstnicul şi mult mai spectaculosul Heynckes. Juve campioană a 5-a oară consecutiv, Paris Saint-Germain, la fel. Serbare grandioasă cu Tour Eifell la picioarele lui Ibrahimovici. You’ll never walk alone pe Celtic Parc, unde Celtic a mai câştigat un campionat în care joacă singură. Peste tot, bucurie, confeti, artificii, jocuri de lumini. Ei trăiesc în altă lume?

Pentru decenţă
Înapoi acasă! Ultimul act. Finala Cupei României, Dinamo-CFR Cluj. O echipă de-abia ieşită din insolvenţă contra uneia băgată în insolvenţă de alţi şmecheri care ne ofereau gratuit lecţii de civilizaţie: Arpad Paszkany şi Iuliu Mureşan. Ar trebui să fie un meci al respectului de sine finala Cupei, nu un priveghi. Pentru toţi cei care vor fi pe stadion diseară. Fotbalişti, public, antrenori, oficiali. Dinamo porneşte favorită, CFR are liniştea outsider-ului. Dinamo va trata meciul ca pe o datorie morală pentru moartea lui Ekeng, CFR ca pe întâlnire importantă. Dacă va ieşi învingătoare decenţa, este posibil ca peste ani să curgă şi la noi şampania.