La bulivar, birjar? Nu, la TAS!

Dinamo declară că face recurs la TAS pentru a obţine dreptul de a participa în cupele europene. Să îl facă!

Dinamo va merge la TAS. Dinamo trebuie să meargă la TAS! Parafrazăm cu un zâmbet, după 30 de ani, încurajarea lui Coca Cosma Teoharie. Aşa suna comentariul radio-TV al finalei de la Sevilla (se putea aşa ceva în Epoca de Aur!), în timpul loviturilor de departajare. Lăcătuş va înscrie, Lăcătuş trebuie să înscrie! Contextul şi miza sunt diferite, dar se leagă cumva de o perspectivă europeană. Cu trei decenii în urmă, luptam pentru câştigarea unei cupe continentale. Bineînţeles, prin reprezentanţi. Steaua. Şi cei de la Dinamo, şi cei de la Craiova. Primii reuşeau să meargă până la capăt, dinamoviştii şi oltenii se opreau în semifinale. Duble manşe dramatice, cu Liverpool la apogeu şi o Benfică reinventată de Sven Goran Eriksson.

Căcăcioşi sau corecţi?
Poveşti care trebuie spuse periodic. Să ne amintim cine am fost, unde am fost. Să ştim de unde venim, unde ajunseserăm. Să ne amintim nu pentru a trăi din amintiri, ci pentru a încerca să clădim prezentul pe fundaţia istoriei. După ani de absenţă – ultima participare în sezonul 2012-2013 – Dinamo îşi doreşte să joace în cupele europene. Insolvenţa, declarată în mai 2014, a împiedicat-o să mai participe într-o competiţie organizată sub egida UEFA, deşi în 2014 se clasase pe locul 4 care ducea în Europa League. Acum câteva zile, Comisia de Licenţiere a respins apelul clubului din Ştefan cel Mare, care invoca dreptul de a participa în cupele europene. Drept pe care formaţia antrenată de Rednic şi l-a câştigat pe teren. Rednic are toate motivele să fie supărat. Rednic trebuie să fie supărat! Dar are şi dreptate Rednic când spune câ suntem nişte căcăcioşi? De fapt, nu noi, tot aşa, prin reprezentanţi. Cei de la FRF pe cazul în speţă.

Măria Sa, Regulamentul
Să vedem cu ajutorul unei scurte recapitulări dacă supărarea lui Rednic are temei. Recapitulăm cât să nu ne doară capul din cauza datelor. La începutul lui 2015, Dinamo şi-a depus dosarul de ieşire din insolvenţă, declarând că îndeplineşte toate condiţiile pentru această procedură. Problema este că hotărârea justiţiei, care consfinţea reglarea problemelor financiare, a venit de-abia în septembrie 2015. Au lucrat anevoios judecătorii? Au tergiversat sau au avut alte cauze mai urgente ori mai arzătoare decât cariera europeană a lui Rotariu şi compania? Greu de spus. Faptul este că regulamentul, atât cel intern, cât şi cel după care judecă UEFA, spune că Dinamo nu îndeplineşte condiţiile participării într-o competiţie continentală. Dinamo a sperat însă într-o derogare, invocând buna-credinţă şi aspectul moral-sportiv al speţei. Comisia de Licenţiere condusă de Viorel Duru a dat însă un verdict negativ.

Morala sfinţilor, dreptatea oamenilor
Dinamo chiar trebuie să meargă la Tribunalul de Arbitraj Sportiv de la Lausanne. Din mai multe motive. Acolo vom afla dacă inflexibilitatea Comisiei de Licenţiere nu a fost justificată doar de regulament, ci şi de dorinţa de a nu călca strâmb în faţa forurilor continentale. Că pe plan local, comisiile au dovedit o clemenţă demnă de nişte moravuri mai bune în fotbalul nostru. Prin posibila decizie favorabilă a TAS ne vom lămuri şi cât contează latura moral-sportivă a cazului. Apropo de morală. Printr-o procedură acceptată de lege, o datorie de 16 milioane de euro a clubului din Ştefan cel Mare s-a stins prin plata unei sume de un milion şi jumătate. Chiar este moral? Dar sportiv? Rednic nu are legătură însă cu felul în care s-a învârtit Ionuţ Negoiţă. Echipa şi suporterii, nici atât.

Dinamo trebuie să meargă la TAS, nu doar să declare că merge la TAS! Şi nu neapărat pentru că la TAS lucrează nişte sfinţi, dimpotrivă. Ne-am lămurit la apelurile câştigate mai an de CFR. Altfel, Dinamo trebuie să fie atentă şi ce îşi doreşte. Ultimele sezoane când a participat în cupele europene au fost un lung prilej de knattspyrnufelagisme şi elfsborgisme. Vă amintiţi?