BNR, BNR, tenisul nostru unde e?
Ilie Năstase a ameninţat că îşi va şterge palmaresul legat de numele României

Ilie Năstase încearcă să ne spună ceva. Bineînţeles, în stilul acela de domn Goe care bate nervos din picioruşe. Doar că vorbim despre un copil fost copil minune, care anul acesta împlineşte 70 de ani. 70, vă daţi seama? Aţi fi crezut vreodată că Ilie va îmbătrâni? Că silueta lui zveltă, desăvârşită de pletele negre, se va îngroşa, iar părul îi va fi nins şi rărit de trecerea timpului? Da, puteam să ne închipuim că Nasty va purta costumul de general ca pe un accesoriu de carnaval, era de anticipat că va continua să fie crai şi la vârsta la care primul său născut poate să aibă nepoţi, dar că va ajunge să fie bunicul supărat pe lume care tocmai ce s-a hotărât să îşi şteargă trecutul în tenis, nu!
În româneşte, open înseamnă închis!
Asta ne spune Ilie Năstase. Şi nu este vorba despre tot trecutul. Primul lider ATP din istoria tenisului nu mai doreşte să aibă un trecut în sportul românesc. În tenisul românesc. Şi, ca să nu-l mai aibă, avertizează că îşi duce cererea de abdicare la Federaţia Internaţională, să-i şteargă toate performanţele şi toate meciurile jucate pentru România. Dincolo de butaforia gestului, motivul revoltei este justificat. Openul bucureştean, turneul patronat la propriu de Ion Ţiriac şi în coproprietate spirituală de Năstase şi Ţiriac urmează să-şi închidă porţile. Licenţa va fi vândută din cauză că locul de desfăşurare a devenit impropriu. Anacronic şi în afara timpului. Arena Centrală, locul unde Ilie şi Ion au scris istorie şi au făcut posibile trei finale de Cupa Davis, nu are omologarea ISU, deci nu poate găzdui meciurile singurului turneu ATP din colţul acesta ciudat de lume. Problema este mai veche însă decât o aprobare contra incendiilor. Arena principală a complexului patronat de BNR tinde să ajungă o ruină din cauza neglijenţei-nepăsării-indiferenţei.
Modelul bancherilor
Neglijenţă, nepăsare, indiferenţă administrată chiar de Banca Naţională a României, loc în care, precizează ironic Ilie, mai joacă tenis doar bancherii cu gusturi vintage, care îşi trag pe ei nişte „izmene” de fiţe. Adaug eu, domnii aceia spilcuiţi, care ne fixează cursul leu-euro şi leu dolar şi care dictează pieţei bancare dacă avem nas sau nu să accesăm credite ipotecare, nu au găsit nicio modalitate legală de a-şi deretica un pic prin curte. Dar nici nu i-au lăsat pe alţii să o facă. Nu îi interesează sau nu doresc, din raţiuni greu de priceput, să demareze o investiţie civilizată prin care bătrânul complex Progresul să iasă din paragină şi să arate ca un spaţiu urban al sportului. Lângă Arena Centrală a tenisului trage să moară înghiţit de rugină un stadion de fotbal. În plin centru al Bucureştiului, într-o zonă de o frumuseţe aparte, banca tutelară a României dă un exemplu. Oferă modelul care se regăseşte în autostrăzile neterminate nici pe hârtie, în metroul spre aeroport care va fi gata când se va fi pus la punct tehnologia teleportării ori în sălile polivalente în care, cu ceva noroc, vor apuca să concerteze strănepoţii lui Bono şi Sting.
Silence please!
Sper că Ilie Năstase nu îşi va pune în aplicare protestul. Oricât de enervantă, România în esenţa ei nu este vinovată pentru seniorii în echipament de fiţe care îi păstoresc finanţele. Să nu confundăm ţara cu unii dintre oamenii ei, fie ei şi paznici ai tezaurului. Să încercăm să îi deranjăm. Să le spunem cine sunt şi să protestăm, fiindcă nu sunt eterni. Fără să ne pese că ne strigă plictisiţi „Silence please!”. Uitasem însă, în paralel cu activitatea de vânător Ion Ţiriac a fost şi el patron de bancă. Şi dacă bancher la bancher nu-şi scoate dividendele?