Cristian Geambaşu

Jurnalist box-to-box, de 25 de ani mereu în echipa ideală a presei de sport. Respectat, temut și foarte apreciat. Întotdeauna la obiect, tăios, fără ocolișuri

Biografie completă Toate articolele
Cele mai noi articole de Cristian Geambaşu
Ce a spus Răducioiu și ce a ieșit

Știți de ce adulților li se pare că odraslele lor spun lucruri trăsnite? Pentru că ei, copiii, spun adevărul. Iar asta este o nebunie în sine. Cum adică să fii sincer și să îi trântești omului în față ce gândești? […]

...

O salvare pentru Dinamo

Houdini Burleanu a scos cumva castanele lăsate la foc domol de LPF și a pus punct șaradei. Afară sunt 36 de grade, dar clasamentul a înghețat prin hotărârea congelatorului CEx FRF. Trecerea imediată la sistemul cu 16 formații înseamnă că […]

...

I-am mai și faultat, dar corect!

Finala s-a terminat, campionatul continuă. Poate și acesta în vreun fel în zona play-out-ului, dar vorbim despre campionatul următor, care, ce să vezi?, începe pe 21 august. Adică peste două săptămâni și jumătate. Totul la altă viteză Ce înseamnă asta? […]

...

Mulțescu, un antrenor

Tocmai s-au încheiat meciurile decisive pentru promovarea în prima ligă. A început Voluntari-Dinamo și ai senzația că urmărești un meci de Champions League. Deși este tot fotbalul acela care ne enervează cel puțin de câteva ori pe săptămână. Cam asta […]

...

De la Edison la Edinson

În jargonul fotbalistic românesc, Uruguay-Paraguay definește un joc-școală între titulari și rezerve. Sau între probabili și posibili. Năzbâtiile de limbaj ale lumii fotbalului sunt infinite, cel puțin la noi. De unde o fi apărut snoava asta cu Uruguay-Paraguay nu știe […]

...

Nesupunerea

Cum să transformi o înfrîngere într-o victorie prin puterea minţii. Asta a fost demonstraţia Simonei la Indian Wells Pauză între game-uri. Încă unul pierdut. Este încruntată, supărată, înciudată. Se aşază, urmează un minut de odihnă. Degetele frămîntă fruntea, ca într-un […]

marți, 24 martie 2015, 10:49

Cum să transformi o înfrîngere într-o victorie prin puterea minţii. Asta a fost demonstraţia Simonei la Indian Wells

Pauză între game-uri. Încă unul pierdut. Este încruntată, supărată, înciudată. Se aşază, urmează un minut de odihnă. Degetele frămîntă fruntea, ca într-un masaj de autoapărare. Jocul nu merge. Joacă rău. Nu are cadenţă, mîna este încordată, reverul în lungul liniei se îneacă în burta fileului, serviciul trece chinuit în terenul adversarei care aşteaptă prada facilă. Aleargă bine, asta i-a rămas, alergarea. Picioarele o ascultă, dar parcă nici ele nu au sprinteneala obişnuită. Se ridică, inspiră adînc, priveşte spre teren cu o hotărîre pe care am văzut-o undeva, în alt timp, în altă lume, la Nadia şi la Ivan. Şi atît.

Finală de turneu la Indian Wells. Lume  pe sprînceană în tribună. Presiune mai mare decît în Groapa Marianelor, miză sportivă, bani mulţi pe masă. Simona Halep dispută două meciuri în acelaşi timp. Unul împotriva sîrboaicei Jelena Jankovici, altul contra propriului corp. Care nu vrea şi care se revoltă. Carnea şi muşchii, şi oasele vor odihnă, mintea şi sufletul cer altceva. Este o luptă complicată. Materie contra spirit. Şi nu avem nici un filosof în public, doar magnaţi, cîntăreţi şi actori. Şi public care arestează cu o bucurie infantilă mingile ajunse în tribună. Plus o chinezoaică arbitră de scaun care strigă „net!” la mijlocul punctului.

Nu ştim ce se petrece în mintea Simonei şi ar fi o obrăznicie să glosăm pe tema asta. Într-un exerciţiu facil, de subliteratură, am scrie că românca Halep şi-a învins propriii demoni înainte de a cîştiga meciul cu Jankovici. Poate că sînt şi nişte drăcuşori nelucrativi acolo, e greu de certificat amestecul luciferic. Simplu spus, jucătoarea noastră are slăbiciuni, ca orice om. Zile proaste şi zile bune. Iar slăbiciunile apar neinvitate, indiferent cît de mult te antrenezi şi dincolo de sfaturi savante primite de la antrenori. Probabil că stăpînirea de sine rămîne arma cea mai de temut a româncei. Ba nu, sigur. Spre deosebire de Novak Djokovici, ca să luăm cel mai înalt reper, la ea liniştea interioară vine din nelinişte. La Nole, vine dintr-o formă de trufie a valorii asumate. Tenisul geometric şi procentual al liderului mondial al băieţilor se hrăneşte şi din muncă, şi din egocentrism. Aici se întîlnesc Halep şi Djokovici, în nesupunere.

Tehnic, Simona mai are de lucru. În special la loviturile de fineţe. La jocul ofensiv, la fileu. Asta este o veste excelentă. Monumentalul Federer a învăţat cu adevărat să vină în faţă şi să producă binomul serviciu-voleu de-abia atunci cînd a început să lucreze cu Stefan Edberg. Întreprinderea Simona Halep este încă în faza de dezvoltare, asta iar trebuie să ne bucure. Deocamdată, cîştigătoarea de la Indian Wells şi-a betonat locul 3 în clasamentul mondial şi respectul autentic al adversarelor. Halep nu mai este o fată din România infiltrată nu se ştie cum în lumea aceea atît de resentimentară a jucătoarelor de top. Acolo nu trebuie să fii iubit, acolo trebuie să fii temut. Halep a înţeles asta. A înţeles şi a aplicat cu o dăruire înspăimîntătoare. Şi destul de neromânească, dacă nu vă supăraţi.

Comentarii (29)Adaugă comentariu

ovidiu_3003 (644 comentarii)  •  24 martie 2015, 11:02

Da…Halep a devenit temuta …de aceea Serena a abandonat in semifinale …cu oricare altcineva …ar fi jucat …

vasim (86 comentarii)  •  24 martie 2015, 11:16

Frumos articol!
Dar ma supar la ultima fraza!
Este o mare nedreptate sa spunem ca romanii sunt asa si asa…
Avem atatea exemple din sport de la Hagi, la Nadia, la Patzaichin sau din istorie Stefan Cel Mare, Mihai Viteazul, Ioan Cuza, de ce sa ne victimizam cand nu e cazul ?
Ca pe vremea comunismului lumea nu era motivata sa lucreze din greu pentru ceea ce avea pentru ca oricum primea loc de munca de la stat etc…
Dupa revolutie s-a cam perpetuat aceasta mentalitate la multi dintre romani este adevarat!
Dar asa incet cred ca romanii invatza prin iesirea in strainatate prin job-urile la firmele private care promoveaza competivitatea ca pentru a reusii in viatza trebuie sa lupti si sa lucrezi din greu. Renuntarea dupa ce ai dat de greu este pentru cei slabi pentru cei care nu o sa aiba success in viatza!

katalin1 (7 comentarii)  •  24 martie 2015, 11:16

Asa e,a fost o victorie atipica pentru romani,care suntem mai emotionali.Daca a reusit o victorie mai mult cu mintea,are un potential enorm cand o sa o combine si cu un joc reusit.Asteptam un Grand Slem.

Costin (4 comentarii)  •  24 martie 2015, 11:17

Da-te-n Doamne iarta-ma ce bine ai scris….

dinamo100 (89 comentarii)  •  24 martie 2015, 11:22

Jocul ei este unul foarte fizic, ma intreb oare cat va rezista! Cat despre psihic, intr-adevar este unul foarte puternic, bine spus destul de „neromanesc”.

gurita (5 comentarii)  •  24 martie 2015, 11:31

Felecitand-o din toata inima pe romanca noastra,cu steagul in spate si care se inchina dupa victoriile din arena,nu poti sa nu fii mandru de determinarea ei.Sigur,mai are mult de lucrat,dar ce a realizat pana acum e dovada faptului ca vointa si caracterul reprezinta garantia certa ca e pe drumul cel bun.Sa-i uram succes in continuare si sa-i fim alaturi si la bine si la insuccese !

seba (157 comentarii)  •  24 martie 2015, 11:33

frumos scris 🙂

dupa finala de la indian wells am ramas cu imaginea Simonei tragandu-si sufletul dupa lungile raliuri jucate, cele mai multe castigate. Deplasarea in teren este principala ei calitate. N-are forta Serenei, inca nu are calitatea loviturilor Mariei Sharapova sau ale Petrei Kvitova, desi in meciul asta am vazut cateva lovituri superbe din partea ei, dar la deplasarea in teren cred ca e cea mai tare. Ea si Caroline Wozniaki. Sunt curios sa vad o statistica referitoare la numarul de kilomtetri alergati intr-un meci.

mi se pare ca s-a maturizat mult.

Cristi (1 comentarii)  •  24 martie 2015, 11:50

Foarte frumos scris, dar nu sunt de acord cu aceasta afirmatie:” Monumentalul Federer a învăţat cu adevărat să vină în faţă şi să producă binomul serviciu-voleu de-abia atunci cînd a început să lucreze cu Stefan Edberg”. V-as ruga sa priviti meciul cu Sampras de la W din 2001 sau cum a castigat W din 2003 – 2004. Majoritatea loviturilor castigatoare erau de la fileu. Federer este un maestru in apropierea plasei de foarte mula vreme, nu de ieri, de azi.

Gheorrrghe (5 comentarii)  •  24 martie 2015, 11:59

Bravo. Simona merita articolul acesta. Insa, sa nu uitam ca este aromâncă! Romanii vechi si crânceni, trăitori între vecini slavo-eleni. Nu sunt de acord cu teza „mioritica” privind romanii in general. Dincolo de Nadia, Ivan si Gica, sa nu uitam cel mai crâncen sportiv roman-roman din toate timpurile, fie ca ne place actualul personaj „de afaceri”, fie ca nu, om care a compensat lipsa unui talent nativ cu o cerbicie feroce: Țiriac Ion. Insa, noi nu suntem germani prusaci! Mie îmi place si (sau mai ales!) „bara frumoasa”: Ilie Nastase 🙂 Bineinteles ca o iubesc pe Simo, combina talentul pur cu cerbicia necesară. Hai Simooooo!

gilos (137 comentarii)  •  24 martie 2015, 12:02

Succes enorm pentru Simona, care merita respect si felicitari.
Totusi, sa nu ne imbatam cu apa rece. Jelena Jancovici s-a batut singura cu a acele erori incredibile din setul doi. Fara acea cadere inexplicapila a sarboaicei, meciul curgea catre un 6-2 6-3 sec.
Nu sunt de acord ca Halep sta bine mental, din contra are probleme si are momente in care isi pierde total controlul ( vezi meciul cu Makarova, sau acest meci pana spre mijlocul setului doi ).
Una peste alta, bine ca a castigat chiar, daca a jucat prost in palmares ramane acest turneu si rezultatul final !

andyyy (44 comentarii)  •  24 martie 2015, 12:03

Aha, deci federer a invatat sa vina la plasa cu edberg.
Inca o data micile detallii il dau de gol pe acest „fin” cunoscator al fenomenului

Godot (28 comentarii)  •  24 martie 2015, 12:06

Se demonstrează încă odată că aromânii nu sunt români. Sunt români absoluţi!

george27 (5 comentarii)  •  24 martie 2015, 12:59

Frumos scris; multa simtire si incredibila empatie. Chiar asa trebuie sa fi simtit si gandit Simona. Va fi impresionata si ea de articol. Felicitari !

abrud (7 comentarii)  •  24 martie 2015, 13:08

Stilul nostru romanesc nu este ca suntem labili psihici ci ca ne desconsideram, ne vaicarim , si , majoritatea dintre noi, ne apucam sa muncim doar cand ne ajunge cutitul la os.

Avem destule exemple de campioni care au dominat cu autoritate sau au castigat pe finaluri de meciuri.
Iolanda Balas ( cea mai mare sportiva a Romaniei – pararea mea ) a dominat autoritar timp de 10 ani proba ei.
Lia Manoliu cu mana in pioneze in Mexic, avertizata de doctor ca mana o va tine doar o aruncare buna, reuseste din prima aruncarea care ii va aduce aurul olimpic.
Ivan Patzaichin termina o cursa de calificari cu pagaia rupta.
Nadia atinge perfectiunea prin putere de concentrare la varsta copilariei la 14 ani.
In handbal Minaur Baia Mare castiga o cupa europeana cu un gol de la jumatatea terenului in ultima secunda de joc.
In fotbal Craiova inscrie 2 goluri de la 0-3 in deplasare cu Kaiserslautern si reuseste golul calificarii in Banie pe final de meci.
Dinamo are puterea sa dea 2 goluri in deplasare si sa se califice cu Hamburg ( campioana europeana en-titre ) dupa ce diferenta de 3 goluri din tur ii fusese anulata.
Duckadam sfideaza legile statisticii, apara 4 penaltiuri si castiga cupa urecheata in tara adversarei.
Dinamo revine la Liberec si se califica, Steaua elimina Valencia si Ajaxul, etc.
Avem si exemple negative dar nu suntem mai buni sau mai rai ca altii la capitolul asta.
Si nemtii pe care ii ridica in slavi multa lume au clacat de multe ori.
Kaiserslautern si Hamburg au luat-o de la ai nostri, Bayern a luat-o de la Man U in finala CL cu 2 goluri pe final de meci, aceeasi Bayern pierde acasa la 11m alta finala de CL cu Chelsea, etc.
Mannschaftul pierde o cupa mondiala dupa ce reuseste sa egaleze cu 2 goluri din te miri ce impotriva Argentinei lui Maradona.

Ar trebui sa fim mai mandri de noi, sa vorbim mai putin si sa muncim mai mult si mai des.

Cipinho (9 comentarii)  •  24 martie 2015, 13:12

In acest meci Simona a facut exact ceea ce n-a facut in meciul cu Makarova (cel pierdut), a luptat pana la capat. A intors meciul in setul 2 la 6-5 si 30-30 cand Jelena mai avea 2 mingi de castigat sa incheie meciul, si inca o data cu break-ul de prin care a egalat la 3 in setul decisiv.
S-a dovedit ca in tenis ai nevoie de cel putin 2 din cele 3 calitati necesare: tehnica, forta si psihic. Simonei i-a cam lipsit tehnica (serviciu slab, multe erori nefortate) dar a compensat prin forta fizica si mai ales prin psihic de fier pe finalul ultimelor 2 seturi.
As mai remarca si ultimele 2 seturi din meciul cu Carla Suarez in care Simona a dictat ritmul, a atacat fulminant cu lovituri puternice si precise, spanioloaica fiind naucita pur si simplu. Am observat o schimbare de mentalitate, Simona cea obisnuita sa se apare mereu, acum a trecut la atac, un semn ca a capatat incredere in propriile forte.
Bravo Simona, mai are ceva de munca la serviciu si la venirile la fileu pentru a devini o jucatoare completa, dar va ajunge numarul 1 intr-o zi cu siguranta 😉

fan-de-tenis (2 comentarii)  •  24 martie 2015, 14:07

Premiza editorialului este ca Halep a jucat singura, de ea a depins ca era sa piarda, de ea a depins ca si-a revenit. Ori este fundamental gresit! Tenisul este un sport individual, dar spre deosebire de aruncarea sulitiei, ai un adversar care este acolo in fata ta! Ceea ce s-a intamplat in aceea finala a fost in primul rand o decadere a adversarului! Era 30-30, sarboica la 2 mingi de victorie, putea da doi asi, sau sa faca doua mingi castigatoare… iar acuma acest editorial ar fi avut o cu totul alta perspectiva. Deci inainte ca Halep sa poate castiga meciul, a avut nevoie ca adversara sa-l piarda.

ion (1 comentarii)  •  24 martie 2015, 14:10

Si parerea mea de doi centi: NU este sufletul sau mintea ce au „cerut altceva „. Sufletul nu are nevoie de nicio victorie !! Altcineva avea nevoie de o victorie: poporul roman si aici este foarte grav. Toti au inceput sa-si puna in Simona sperantele lor, neimplinirile lor si dorinta lor de a arata ca si noi romanii suntem cineva. Simona este un talent si a depus mult efort pentru a ajunge unde a ajuns. Insa ea se lupta nu numai cu emotiile ei ci si cu emotiile unei intregi natii cazute in „complexul inecarii la mal” !! Simona se reprezinta in primul rand pe ea, ca persoana si nu trebuie sa duca in spate frustarile unei natii !! Daca vreti, va pot dovedi, ca atunci cand un intreg popor isi trimite emotiile si gandurile spre Simona el nu fac decat sa-i amplifice emotiile ei. Daca toti am fi relaxati si am privi cu dragoste si intelegere jocul ei, va asigur eu ca totul v-a fi perfect !! Simona nu trebuie sa joace pentru Romania ci trebuie sa joace pentru ea si apoi pentru Romania. Simona are nevoie de cateva lecti pentru a sti cum sa se protejeze de astfel de lucruri si totul va fi bine pentru ea. Pentru restul natiei nu garantez :)…

Cristian Geambaşu (301 comentarii)  •  24 martie 2015, 14:21

ion
Interesant comentariul. Ca de altfel si cele dinaintea lui. Observ ca deranjeaza cumva ideea ca Simona este atipica pentru starea mentala medie a sportivului roman. Am spus ca este o afirmatie riscanta, dar nu ma dezic de ea. Stim cu totii ca nu psihicul este punctul nostru forte.

Altfel totul va fi perfect atunci cind vom ajunge sa nu mai scriem „v-a fi perfect”. Nu-i asa?

florin (11 comentarii)  •  24 martie 2015, 14:58

Mai; suntem ultimii oameni, daca si la victorii ne criticam sa ne fie rusine. Hai Simona bravoo, totusi natia noastra nu te merita; suntem prea prea sa nu spun mai mult.

alex (2 comentarii)  •  24 martie 2015, 15:36

Am urmarit meciul pe un canal englezesc/american si cei doi comentatori au surprins exact momentul in care Soarta meciului s-a intors in favoarea Simonei. Era avantaj pentru Jelena la game-uri in setul doi iar in game-ul curent era 30-0 pentru Simona, iar unul dintre comentatori a spus ceva de genul „this is where the tide turns”, apoi Simona a castigat game-ul si a egalat in set, iar comentatorul a pecetluit soarta meciului: „Yes, the tide has turned!”. Era doar setul doi dar s-a observat „de la o posta”, cum se zice, ca s-a inclinat terenul. Restul e istorie.

alex (2 comentarii)  •  24 martie 2015, 15:39

@Cristian Geambasu

Userul „ion” are dreptate, poporul roman sufera de complexul mioritic, conform caruia stam si asteptam inevitabilul cu seninatate, in loc sa ne ridicam sa facem ceva. Mentalitatea de „fie ce-o fi” ne-a ingropat de prea multe ori dar inca nu ne-am invatat minte.

Nemo (1 comentarii)  •  24 martie 2015, 16:16

D-le Geambasu,

Eu nu ma pricep la sport – dar deloc-deloc.

Totusi, as prefera sa adaugati in comentariile dvs. raporturile sportivilor discutati cu alcoolul, cu tutunul, cu sexul (in masa!), cu jocurile de noroc, cu noptile nedormite, cu etc.

Dupa care vedem cat loc ramane pentru calitati „neromanesti”.

Multumesc.

unul (27 comentarii)  •  24 martie 2015, 17:06

@ fan_de_tenis
Asa cum e in viata, de exemplu, una din cauzele divorturilor e ….casatoria 🙂 asa e si in sport, ca sa invingi, trebuie sa piarda adversarul 🙂

brotberuf (35 comentarii)  •  24 martie 2015, 17:15

Arbitrii de scaun striga „let”, nu „net”. E important sa stim asta, daca ne respectam.

M (19 comentarii)  •  24 martie 2015, 17:23

sincer nu obisnuiesc sa comentez, dar am vazut cateva comentarii unele aprobate chiar de autorul acestui articol. Voi chiar a ti fumat ceva interzis? ce treaba are halep cand joaca tenis prin Dubai sau pe la americani cu romanul de rand, cu Romania sau cu spiritul mioritic sau nemioritic. Pana si Geambasu a cazut in plasa asta de a o pune repede pe Halep in aceeasi oala cu spiritul romanului, cu defecte sau nu, din care a iesit invingatoare . Halep joaca pentru ea, pentru contul ei bancar si stati linistiti ca in pauza aia dintre game uri nu se gandeste „vai, oare ce crede romanul de acasa care ma vede dintr o crasma, dintr un birou sau doar de acasa”. a intors rezultatul pt ca e aroganta, egoista, incapatinata, talentata si plina de sine si muncitoare. Cam de asta ai nevoie sa reusesti nu numai in tenis in ziua de azi, nu sa astepti sa ti cada in cap vreun val de sentimente de patriotism,de incurajare de prin Romania sau de nustiu unde si sa demonstreze ca vai si romanul poate. iar asta cu Halep mare patrioata ,sa o lasam balta, am un sentiment ca usor usor se va desparti de echipa FED CUP a Romaniei si va merge pe drumul ei individual si posibil bine face, poate si de asta face acele poze cu drapelul in ultima vreme.In orice caz, succes Halep!! si haideti sa o admiram mai putin pt faptul ca are buletin romanesc.

Filbert (44 comentarii)  •  24 martie 2015, 17:44

Doua pareri diferite:

Simona nu va invata niciodata jocul la fileu pentru ca, fizic, nu are cum sa fie eficienta acolo. De altfel, nici jucatoarele f. inalte (Sharapova, Pliskova, etc.) nu joaca la fileu.

Federer nu a inceput sa vina la fileu dupa ce l-a adus pe Edberg in echipa ci l-a angajat ca sa-i perfectioneze jocul la fileu. Dorindu-si sa mai joace niste ani si inteligent fiind, si-a dat seama ca trebuie sa scurteze punctele asa ca a inceput sa vina la fileu. Asta s-a intimplat cu mai bine de un an inainte sa-l ia pe Edberg.

rachela (1 comentarii)  •  24 martie 2015, 21:56

Hello,

Am si eu o nedumerire … 🙂 desi articolul este super iar eu rezonez cu el si anume: cum de nu se prinde autorul articolului care este motivul pentru care romanii sunt labili?
O demontreaza chiar el in raspunsurile date celor care comenteaza 😉 : 10 9 8 … 4 3 2 1 … te-ai prins domnule jurnalist?
Pai Simona ca si alti „romani” au facut scoala in Romania, acea scoala de memorat, de terorizat copii si de criticat. Daca nu esti premiant (si nu pot fi decat trei) esti mediocru adica … este mai rau decat sa fi „prost”. Daca esti prost … asta este, este „ereditar”. Dar mediocru? Pai asta inseamna ca poti, dar nu vrei nu-i asa ;)? Tz tz tz .. si apoi ne miram ce mentalitate negativista si „low self esteem” au romanii …
Oricum, merci de demonstratie. Sper ca n-am facut prea multe greseli de ortografie 😉 dupa 25 de ani petrecuti in lumea „anormala” 😉 …

GeoC (1 comentarii)  •  25 martie 2015, 4:46

Frumos si romaneste. Hai sa ne aducem aminte de timpul cind pierdeam noptile sa-l vedem pe Iliuta la Australia Open prin ’70 si sa ne bucuram ca avem din nou un motiv sa pierdem alte nopti (asta pentru cei care au avut acea placere, adica cei de virsta mea tinara!). Bravo Simona!

Cipinho (9 comentarii)  •  25 martie 2015, 12:39

@ion:
nu-ti fa probleme, sunt convins ca Simona joaca in primul rand pentru ea, apoi pentru familia si prietenii ei si abia la urma pentru ceilalti romani.
Simona nu citeste comentariile rautacioase ale frustratilor de pe Facebook sau GSP, acesti oameni invidiosi cu 4 clase care si atunci cand Simona va fi pe primul loc, vor comenta ca a ajuns acolo din intamplare si vor fi convinsi ca nu va rezista prea mult acolo.
Acesti oameni trebuie doar ignorati si atat, cu timpul vor disparea singuri, nu ei ne trag in jos ca natie ci conflictul care rezulta prin simplul fapt ca sunt bagati in seama.
gandeste-te la un caine care latra spre tine si imagineaza-ti 2 scenarii: ce face cainele daca-l ignori si mergi mai departe si ce face atunci daca-l intarati

Comentează