Femeia bărbată
Dutee Chand este o sprinteră care suferă de hiperandroginism. Asta nu o face mascul, dar nu îi dă dreptul să fie atletă
În mitologia greacă, androginul era o fiinţă fabuloasă, jumătate bărbat, jumătate femeie. DEX-ul oferă, paradoxal, o definiţie mai […]
Dutee Chand este o sprinteră care suferă de hiperandroginism. Asta nu o face mascul, dar nu îi dă dreptul să fie atletă
În mitologia greacă, androginul era o fiinţă fabuloasă, jumătate bărbat, jumătate femeie. DEX-ul oferă, paradoxal, o definiţie mai poetică: floare care are atît androceu, cît şi gineceu. În esenţă acelaşi lucru, şi bărbat, şi femeie. Dutee Chand, o sprinteră indiană de 18 ani, despre al cărei caz a scris colega mea Oana Duşmănescu, suferă de hiperandroginism. Ştiinţific, asta înseamnă că Dutee are nivelul de testosteron asemănător cu al unui bărbat. Dutee Chand este campioana de junioare a Indiei în proba de 100 de metri. Dar, din cauză că suferă de hiperandroginism, IAAF (Federaţia Internaţională de Atletism) i-a interzis sportivei indiene să mai ia parte la competiţii care depăşesc graniţa ţării ei. Variantele prin care ea ar putea fi totuşi acceptată în concursuri internaţionale sub egida IAAF ar fi ori un tratament de scădere a nivelului testosteronului (hormon masculin), ori o intervenţie chirurgicală asupra glandelor sexuale. Situaţie pe care Dutee Chand o găseşte inacceptabilă. Umilitoare şi discriminatorie.
În lumea de dincolo de arene, Dutee Chand are dreptate. Mai ales că este o persoană care îşi acceptă sexualitatea definitorie. Dutee nu vrea să fie vreo Conchita Wurst, femeia cu barbă care a cîştigat Eurovison 2014 sub potopul de aplauze ale celor care văd un act de primitivism în a fi pur şi simplu bărbat sau pur şi simplu femeie. În sport, locul în care cel puţin deocamdată nu există discipline mixte, Dutee Chand nu poate concura. Nivelul ridicat de testosteron este o marcă a dopajului şi în cazul bărbaţilor. Bineînţeles, acolo hormonul este ingerat artificial de sportivi. Geneticieni şi medici deopotrivă cad de acord că în situaţii precum aceea a indiencei trebuie pusă o barieră între sexe. Este o soluţie imperfectă, dar este singura, susţin ei, fie că sînt oficiali ai CIO ori ai unor universităţi faimoase în atletism. Vorbim despre o anomalie genetică (boală?) care poate îmbunătăţi radical performanţele.
Caster Semenya, o sud-africancă de 18 ani pe atunci, cucerea titlul mondial la 800 de metri în 2009. Arăta ca un bărbat uşor efeminat, dar se proclama femeie. A fost oprit(ă) să mai concureze după ce i s-au efectuat testele. A fost reprimit(ă) după ce a urmat tratamentul recomandat şi lui Dutee Chand. Nu a mai obţinut nici o performanţă notabilă de atunci. Dar este hiperandroginismul marele duşman al corectitudinii întrecerilor sportive? Chinezoaica Zhao Jing deţine recordul mondial al probei de 50 de metri spate. Americanul Ryan Lochte este recordmanul mondial al probei de 200 de metri mixt. La Jocurile Olimpice de la Londra, Lochte a cîştigat medalia de aur la 200 metri mixt înotînd mai încet pe cei 50 de metri spate decît chinezoaica Jing. O pledoarie pentru competiţii mixte sau un caz de dopaj dincolo de cele mai negre coşmaruri ale noastre?
Dutee Chand nu este o ameninţare pentru omenire. Dutee Chand poate fi tot ce vrea ea, mai puţin atletă. Este asta o formă de discriminare?