Cristian Geambaşu

Jurnalist box-to-box, de 25 de ani mereu în echipa ideală a presei de sport. Respectat, temut și foarte apreciat. Întotdeauna la obiect, tăios, fără ocolișuri

Biografie completă Toate articolele
Cele mai noi articole de Cristian Geambaşu
Ce a spus Răducioiu și ce a ieșit

Știți de ce adulților li se pare că odraslele lor spun lucruri trăsnite? Pentru că ei, copiii, spun adevărul. Iar asta este o nebunie în sine. Cum adică să fii sincer și să îi trântești omului în față ce gândești? […]

...

O salvare pentru Dinamo

Houdini Burleanu a scos cumva castanele lăsate la foc domol de LPF și a pus punct șaradei. Afară sunt 36 de grade, dar clasamentul a înghețat prin hotărârea congelatorului CEx FRF. Trecerea imediată la sistemul cu 16 formații înseamnă că […]

...

I-am mai și faultat, dar corect!

Finala s-a terminat, campionatul continuă. Poate și acesta în vreun fel în zona play-out-ului, dar vorbim despre campionatul următor, care, ce să vezi?, începe pe 21 august. Adică peste două săptămâni și jumătate. Totul la altă viteză Ce înseamnă asta? […]

...

Mulțescu, un antrenor

Tocmai s-au încheiat meciurile decisive pentru promovarea în prima ligă. A început Voluntari-Dinamo și ai senzația că urmărești un meci de Champions League. Deși este tot fotbalul acela care ne enervează cel puțin de câteva ori pe săptămână. Cam asta […]

...

De la Edison la Edinson

În jargonul fotbalistic românesc, Uruguay-Paraguay definește un joc-școală între titulari și rezerve. Sau între probabili și posibili. Năzbâtiile de limbaj ale lumii fotbalului sunt infinite, cel puțin la noi. De unde o fi apărut snoava asta cu Uruguay-Paraguay nu știe […]

...

Prin Cilici, înapoi la Năstase

A trecut era copiilor minune ai tenisului. În anii care vin vom avea campioni mai copţi Arthur Ashe Arena nu îi aştepta pe Marin Cilici şi pe Kei Nishikori. Bogăţia americană post-criză se pregătise pentru alt ospăţ. Drept urmare, cel […]

marți, 9 septembrie 2014, 3:06

A trecut era copiilor minune ai tenisului. În anii care vin vom avea campioni mai copţi

Arthur Ashe Arena nu îi aştepta pe Marin Cilici şi pe Kei Nishikori. Bogăţia americană post-criză se pregătise pentru alt ospăţ. Drept urmare, cel mai mare stadion-arenă de tenis nu a fost plin la finala US Open. Lumea care prizează tenis aştepta altceva. Acel altceva izvorît din reflexul pavlovian. Obişnuinţa. Obişnuinţa cu binele, dependenţa de excelenţă. Federer, Nadal şi Djokovici nu mai lipsiseră de la Australian Open 2005 din ultimul act al unui turneu de Grand Slam. Pe traseu, li se alăturaseră cînd şi cînd Murray sau Del Potro. Clubul exclusivist al stăpînilor circuitului ATP rezistă în forma asta de aproape 10 ani.

Finala Cilici-Nishikori, cîştigată cu autoritate de croat, pune cîteva întrebări. A venit vremea schimbării? Şi dacă da, cine sînt succesorii la marile trofee? Cum arată ei? Cine sînt, cărei şcoli îi aparţin? Să începem totuşi cu vîrsta, un criteriu cert şi mai important decît pare la prima vedere. Cilici împlineşte 26 de ani la sfîrşitul lunii septembrie, Nishikori are 24. Grigor Dimitrov are 23 de ani, la fel Raonici. Marea speranţă australiană, Nick Kyrgios, are 19 ani, dar apare de-abia pe locul 53 în ierarhia ATP. Am enumerat cîteva nume de posibili urmaşi la putere ai tridentului Federer-Nadal-Djokovici. Care trident pînă nu demult era un careu din care făcea parte şi Andy Murray. Posibil totuşi ca scoţianul să îşi revendice curînd locul părăsit după triumful de la Wimbledon 2013.

Vîrstele, aşadar. Dispariţia copiilor minune din tenis este deja o regulă, nu un simptom. Bjorn Borg, Mats Wilander, Michael Chang, Boris Becker ori Stefan Edberg nu mai sînt posibili azi. Este aproape imposibil să ne închipuim acum că un adolescent care încă nu foloseşte aparatul de ras vine şi dă de pămînt cu Djokovici sau Federer, triumfînd la Roland Garros sau Wimbledon. Să nu uităm, Federer însuşi a devenit Federer cel fără de pereche pe la 22, 23 de ani. La fel înaintaşii lui de la care preluase sceptrul, Sampras şi Agassi. Bun. De ce se „coc” mai greu jucătorii de astăzi? Au ei ceva în minus faţă de iluştrii lor predecesori? Probabil că nu, talente se nasc mereu. Numai că tenisul de acum este mult mai dificil la toate nivelurile decît cel de ieri şi mai ales faţă de cel de alaltăieri. În zilele noastre trebuie să ştii să faci mult mai multe lucruri pe teren. Şi nu bine, ci foarte bine. Şi nu foarte bine, ci excelent. Academiile de tenis, de la Nick Bolettieri pînă la Patrick Mouratoglu, scot muncitori cu înaltă calificare în lovirea mingii din toate poziţiile. După ani de sacrificii şi mii de ore de suplicii numite antrenamente. Unii, puţini, devin jucători decenţi în circuit. Şi mai puţini ajung nume, vedete. Pe vremea lui Năstase, erau doi, trei jucători în circuit care foloseau lobul liftat. Ilie era cel mai bun la asta. În finala US Open 2014, mediocră la nivelul spectacolului, şi Cilici, şi Nishikori au executat loburi liftate perfecte cu o uşurinţă dezarmantă. Asta ca să dăm un singur exemplu de element tehnic pretenţios. Accesibil celor de azi, un lux sau o fantezie pentru cei din trecut.

Prin acumulări treptate şi dureroase, Marin Cilici a devenit un jucător impresionant, dincolo de calitatea uriaşă a serviciului. Cîştigătorul de la Flushing Meadows are profilul campionului complet al zilelor noastre, capabil să cîştige un Grand Slam fără să aparţină careului ori tridentului de aşi. Cilici este tînăr, dar nu foarte tînăr. Cilici a digerat nebunia adolescenţei şi a atins un echilibru mental respectabil. A acumulat experienţă, şi-a perfecţionat loviturile. Nu este egalul coloşilor, dar poate fi un rival important al lor în viitorul imediat. Lucru care nu se poate spune deocamdată despre Dimitrov sau Raonici, dar care peste un an-doi vor fi pregătiţi probabil pentru marele salt. Din zona asta trebuie să aşteptăm viitorul.

Şi uite cum, prin specializarea acestui sport atît de frumos şi de pretenţios, ne întoarcem în timp, la epoca romantică a lui Năstase, după ce vom fi traversat decenii de nebunie adolescentină. Ilie, primul lider al clasamentului computerizat ATP, avea 26 de ani cînd cîştiga US Open la Forest Hills şi 27 de ani cînd a cîştigat Roland Garros.

Comentarii (14)Adaugă comentariu

mihai231 (5 comentarii)  •  9 septembrie 2014, 16:24

perfecta dreptate, este societatea in care traim, la fel se intampla in toate domeniile mi se pare ca in literatura este la fel:postmodernismul=arta stiintei, altfel nu vei face fata la nici un nivel fie el=sportiv,culturar si filosofic,sau chiar politic, din pacate am simtit ceea ce vroiati sa spuneti, insa fara mentalitate in romania este foarte greu–

alex91ro (12 comentarii)  •  9 septembrie 2014, 16:36

sa incepem cu inceputul, il cheama Cilic. E un jucator mediocru, la aproape 26 de ani are un titlu de GS, cealalta performanta buna datand din 2010 de la wimbledon (SF). Rafa la 26 de ani avea 11 GS castigate si inca 5 finale pierdute, Federer avea 12 GS la aceeasi varsta, chiar si Novak, desi mult mai slab decat Rafa si Roger, este mult mai bun decat Cilic. Cu siguranta ma surprins ascensiunea lui Djokovic, dar totusi a inceput sa o varsta mult mai frageda decat a lui Cilic de aceea cred ca a fost doar o intamplare ceea ce a reusit croatul

simplu suporter (50 comentarii)  •  9 septembrie 2014, 16:37

comparatiile sunt fortate. de fapt era federer – nadal se incheie in 2-3 ani. djokovici va mai sta 5 ani buni in circuit si nu prea va avea adversari daca isi va dori. restul vor fi aparitii meteorice asa cum va fi si cilic, pariez ca nu face sferturi la AO. Deocamdata spectatorul de tenis nu e pregatit sa digere generatia asta incompleta, incoerenta si inconsistenta. cum ai zis si tu Cristi o finala mediocra. depinde cu ce compari. vor mai fi multe si ne vom obisnui curand cu mediocritatea. nivelul lui federer de acum 8 ani care a tras dupa el pe nadal si djoko nu va mai aparea curand.

Andrei (7 comentarii)  •  9 septembrie 2014, 18:48

Salut Geambasu, parerea mea e ca Cilic s-a dopat, sau se va dopa, una din doua. Aprobi?

whitecollar (1 comentarii)  •  9 septembrie 2014, 19:15

tot ce conteaza este sa fii constant si spectatorii te vor accepta. asa a devenit wawrinka unul dintre favoriti, avand meciuri frumoase si stranse cu cei 3 mari, iar apoi facand pasul firesc catre o finala castigata.
de cand privesc eu tenisul, schimbul dintre generatii a fost scurt, pentru ca vidul lasat in urma de edberg/becker a fost foarte repede umplut de sampras/agassi, iar apoi de federer/nadal. acum insa, nu vad pe nimeni capabil sa se ridice la aceeasi inaltime. dimitrov are flair, dar nu e de calibru. raonic e departe de o mare performanta, iar timpul lui berdych, ferrer, sau tsonga apune repede.

dan (3 comentarii)  •  9 septembrie 2014, 20:06

nu am citit articolul, sunt sigur ca e bun pt ca apreciez scrierile dvoastra…insa il cheama Cilic, nu Cilici

??? (1 comentarii)  •  9 septembrie 2014, 20:10

A fost suspendat pentru dopaj , si dupa o astfel de perioada, revine si castiga US Open-ul. Cu regret eu nu mai cred in astfel de povesti de Oscar dupa cazul Armstrong. Just my 2 cents

Adi (56 comentarii)  •  9 septembrie 2014, 21:28

Profetiile dau bine in presa, dar ca spectator, as prefera articole pertinente despre ce s-a intamplat, nu despre ceea ce, poate, se va intampla. Ca daca o profetie nu se implineste, oricum nu-si mai aminteste nimeni de ea, dar face valuri cat inca e in stadiul de posibilitate…

Mihai Rusu (7 comentarii)  •  9 septembrie 2014, 21:43

Cred ca unii il cam subestimeaza pe Cilici; mai intii, el serveste in medie cu 200 km/h chiar si cu al doilea serviciu, dupa care trebuie sa remarcati corsetul lui nervos remarcabil. Asi la rind cu Federer, lovituri cistigatoare pe banda rulanta atit in semifinala cit si in finala, astfel incit orice incercare de a critica jocul croatului este o lipsa de respect fata de invingator.
Din topul ATP-ului, fiecare jucator poate cistiga un Grand Slam, iar faptul ca „piata” valorica se mareste prinde foarte bine intregului tenis in vederea unei comercializari foarte eficiente. Azi vorbim de globalizare si nu de romantismul lui Ilie N.

alexu (57 comentarii)  •  10 septembrie 2014, 6:09

Superb articol si foarte buna comparatia cu Nastase si celebrul lui lob. DAR pentru mine Cilic este doar un trisor si asa o sa ramana, chit ca (prin absurd) castiga 20 de turnee de GS. Refuz sa cred ca un jucator care a fost prins DOPAT in cel mai ordinar mod posibil, se perfectioneaza atat de bine in nici un an de zile, fie si sub bagheta marelui Goran. Daca Marin nu avea serviciul asta bomba, oricat de bine pregatit e, pun pariu ca nici nu trecea de „batranelul” Roger. Si repet, atata timp cat omul a fost prin dopat cu foarte putin timp in urma, ar trebui sa fie un semnal de alarma.
Da, stiu, TOTI cica se dopeaza.Dar ma intreb daca si Roger ar mai avea vigoarea tinerilor, pentru ca refuz sa cred ca el se dopeaza, pai cu tehnica lui perfecta (poate cea mai buna din istoria tenisului) ar fi spulberat orice adversar, de avea acum vreo 25 de turnee castigate.

Respect Nishikori in schimb, ala da luptator. Si la cum sunt japonezii, la ce onoare au, ala e curat ca lacrima. Chiar provoc pe cineva sa-mi zica de vreun japonez dopat, in orice domeniu sportiv 🙂

IO..gerules (5 comentarii)  •  10 septembrie 2014, 8:11

Cilic sau Cilici nu conteaza,dar Marin e nume pur oltenesc,adica roman.In Crioatia este o comunitate romaneasca straveche din care a explodat si Nicoae Tesla,geniul umanitatii,care nici azi nu e inteles.Oamenii de stiinta il considera si astazi extraterestru datorita inventiilor sale incredibile.Sarbii il cred de-al lor,turcii il revendica,dar numai roman nu trebue sa fie,fiindca Romania nu trebue sa mai existe.Apropo; pe talentata si uimitoarea tenismena Simona Halep n-o prezinta in nici o reclama de faima a tenisului mondial,asta pentruca e romaca sau armanca din Romania.

birlic (46 comentarii)  •  10 septembrie 2014, 9:06

Daca si asta se numeste tenis un joc practicat de marii domni, de lorzi precum; Nastase ,Federer Dimitrov Djocovici ,Mon Fis ..si lista poate continua ,dar in nici-un caz cu vitele astea,imi cer scuze care dau mingea peste fileu cu o viteza supersonica ,noi spectatorii ce vedem ,forta ,mergem la box ,precizie, mergem la tir,inaltime,mergem la baschet…si exemplele pot continua .Asa ca mie unu ,aceasta finala de GS ma dezuluzionat total ,mie imi place sau mia placu tenisul practicat care se mai practica inca, de primii ,mai sus amintiti . Apropos, daca Wozniatchi juca in finala cum a jucat cu Sarapova ,Serena nu avea nici-o sansa ,dar…

gogu de la Orodel (49 comentarii)  •  10 septembrie 2014, 9:48

Mai Geambie..ai si tu o bucurie in viata asta daca pleaca Piti..!vai si amar de tine,Busa ,Naum si alti niemurici din presa!Rusine Geambie,miine il vei regreta si tu ca Ioanitoaie pe nasu Sandu…rusineeeeeeeee!!!!!!!!!!

dan (8 comentarii)  •  10 septembrie 2014, 14:50

Domnul Cilici trebuia suspendat vreo 5 ani!

Comentează