Cristian Geambaşu

Jurnalist box-to-box, de 25 de ani mereu în echipa ideală a presei de sport. Respectat, temut și foarte apreciat. Întotdeauna la obiect, tăios, fără ocolișuri

Biografie completă Toate articolele
Cele mai noi articole de Cristian Geambaşu
România nu este o echipă!

Radicevici, Grbici, Mehmedovici. Pe bancă, Kim Rasmussen. Cunoștințe mai vechi, adversare mai noi. În zi bună, Muntenegru poate bate pe oricine. Dovadă victoria cu Norvegia la distanță de 5 goluri. România are nevoie tot de o victorie la măcar 5 […]

...

Taci!

Asistăm de niște ani la o degradare alarmantă a relației jucător-antrenor în tenis. Poate ar fi și mai potrivit să spunem jucătoare-antrenor, fiindcă majoritatea copleșitoare a situațiilor provin din tenisul feminin. Antologica secvență în care Sorana Cîrstea îi cere arbitrei […]

...

Cine este cel mai mare adversar al naționalei României?

Calculele hârtiei indicau naționala masculină de handbal a României favorită în dubla întâlnire cu omoloaga din Kosovo. Incredibil, mai există așa ceva! Naționala Kosovo este una dintre puținele reprezentative în fața căreia România mai poate fi considerată favorită. Ca să […]

...

Dinamo pe modelul Barcelona

Totuși, modelul propus de asociația DDB este inspirat din organizarea unor cluburi ca Barcelona.

Lucrul esențial în acest tip de conducere este absența unui patron, a unui privat care face doar ce îl taie capul. În cazul unor entități ca […]

...

Acești doctori care îl enervează pe Marica

Hai că nici LeBron James nu ar fi zis-o mai bine decât Ciprian Marica! „Ne-am săturat de ăștia scoși în față să bage groaza în populație” este o frază-manifest a zilelor pe care le trăim și numai un om cu […]

...

Un japonez era să-l bată pe Rafa

Kei Nishikori și-a spus povestea la Madrid. Fără să pozeze în samurai pentru care urmează sacrificiul suprem.

Arăta ca o jucărie stricată. Sau ca o mașinuță rămasă fără baterii care se mai mișcă o vreme, din inerție. Își trăgea piciorul […]

marți, 13 mai 2014, 9:32

Kei Nishikori și-a spus povestea la Madrid. Fără să pozeze în samurai pentru care urmează sacrificiul suprem.

Arăta ca o jucărie stricată. Sau ca o mașinuță rămasă fără baterii care se mai mișcă o vreme, din inerție. Își trăgea piciorul drept, îl scutura pe stîngul, iar pe chip avea zîmbetul durerii. Kei a abandonat la în – ceputul setului decisiv într-un moment în care adversarul se prefăcea că este din ce în ce mai concentrat. Kei este Kei Nishikori. Un japonez care joacă tenis. Lucru rar și bineînțeles exotic. Asta eliberează dintr-o dată tot arse – na lul clișeelor din dotare. Samurai neînfricat care și-a făcut sepuku în fața numărului 1 mondial, Rafa Nadal. Pilot kamikaze care putea scufunda marele crucișător spaniol. Meniu sushi la Madrid în loc de antricot de vită stropit din belșug cu vin Rioja. Și alte aiureli de genul ăsta. Adevărul este că de cîte ori auzim sau vedem ceva despre sau din Japonia, mintea noastră lucrează pe locuri comune. Și neadevărate.

Nishikori a jucat entuziasmant un set și jumătate în fața lui Nadal în finala de la Madrid. Rareori în prodigioasa-i carieră spaniolul a fost pedepsit să alerge după mingi la 2-3 metri în spatele liniei de fund a terenului. Parcă nici la meciurile cu Nole, Rafa nu a respirat atît de precipitat și nu a transpirat atît de abundent ca în cele 14 game-uri în care japonezul reușea enorm și cu o naturalețe care sfida icnelile adversarului. Fabuloasa putere de concentrare a lui Nadal, impresionantul și straniul lui tonus fizic dispăruseră. În aer se simțea panica. Unchiului Toni i se lungise fața, tăticului divorțat era gata să-i curgă vopseaua din păr. Dincolo, Kei. Relaxat. Tărie a loviturilor, unghiuri, precizie, serviciu tăios. Răbdare, sînge rece, minte limpede, braț sigur. Tot. Specialiștii vor replica imediat că asta nu înseamnă mare lucru. Că meciul, mai ales la tenis, ține pînă la ultima minge, pur și simplu pînă la ultima. Așa că impresia noastră potrivit căreia Nishikori urma să-i scoată tenisul din cap lui Rafa putea fi doar secvență a unei întîlniri mai complicate decît se anticipa.

La 6-2 și 4-2 în favoarea sa, lui Kei i-au cedat picioarele. Ceva s-a stricat, mai ales că outsiderul finalei venea după un meci greu cu David Ferrer, alt reprezentant de seamă al curentului Die Hard din tenis. Căderea fizică a lui Nishikori a fost foarte umană și eliberatoare pentru publicul arenei Caja Magica, senori, senore și senorite cuprinși la unison de spiritul patriotic. Intervenția fizioterapeutului nu l-a ajutat foarte mult pe Kei. Se vedea că îl durea. Îl durea spatele, îl dureau picioarele, îl durea că nu mai poate alerga, îl durea că publicul crede că trișează. Nu mi s-a părut inexpresiv cum ne închipuim noi că sînt asiaticii, ci doar mulțumit că ajunsese pînă acolo. Și trist că ajunsese doar pînă acolo.

La fel ca și Simona Halep, Kei Nishikori a spus o altfel de poveste la Madrid. Sînt poveștile celor care nu sînt nici cei mai înalți, nici cei mai frumoși. Nici cei mai șocanți. Sînt adevăratele povești despre diversitate.

Comentarii (27)Adaugă comentariu

Tudor (20 comentarii)  •  13 mai 2014, 11:46

Acum astept comentatorii sa vina sa-l scoata erou pe acesti Kei (nu ca n-ar merita), in timp ce Simona e cea mai proasta jucatoare de tenis din lume dupa ce a pierdut in finala. Nu mai zic cate s-ar fi spus pe seama ei daca abandona ca japonezul (romanii nu pot lupta, nu au spirit de sacrificiu, altii ar fi jucat si din scaun cu rotile, etc.) Ca doar normal, ai nostri sunt cei mai prosti.

VESCU (4 comentarii)  •  13 mai 2014, 11:57

DA !!!!…. imi place stilul dvs de scris …. pacat ca nu am vazut meciul !!!!… cateodata e bine sa inteleaga si supra-oamenii cu staff de 50 persoane ca nu esti de fier si te poate invinge un „outsider”…. si BRAVO lui KEI !!!!…. inseamna Sport !!!… a-ti juca sansa corect, a incerca cat pot limitele tale si a fi invingator (daca poti)

Laur (9 comentarii)  •  13 mai 2014, 12:22

Diversitate? Really? Asta e concluzia Cristi? Eu zic ca munca asidua, titanica, dublata de talent, echipe bune de antrenori (Fissette si Chang). O alta concluzie este ca amandoi sunt in primul an de top 10 si le ia ceva timp sa se invete cu acest ritm la nivel de elita. Dar diversitate? Really?

cosmin (1 comentarii)  •  13 mai 2014, 12:56

Rafa mi s-a parut un jucator mic si neajutorat in fata unui campion Kei …
NU inteleg cum un jucator cu atata experienta poate fi dominat cu atata autoritate, indiferent cine ar fi fost dincolo de fileu.
Jumatate din meritul pt finala de ieri il are Ferrer. Pacat ca nu se puteau schimba dupa fiecare game(el si RAFA), un fel de tag team- rolul in cele doua meciuri fiind alergatul dupa minge 🙂 .
Cu tot talentul lui Kei e ingrijorator jocul lui Rafa. Mingi scurte, usor atacabile, departe de defensiva de fier care o vedeam o data.
Sper sa isi revina cat mai repede japonezul, e mare nevoie de asa ceva in circuit, el, Wawrinka sau Thiem arata ca se poate juca tenis ofensiv cu rezultate f bune. Murray , Rafa si cateodata Nole au ajuns sa ne plictiseasca cu alergatul dupa minge.

P.S. Mi-a placut expresia – ‘ reprezentant de seamă al curentului Die Hard din tenis ‘

soriniz (9 comentarii)  •  13 mai 2014, 13:25

Explicatia este foarte simpla. La ora actuala Nishikori este peste Nadal in joc, cu conditia sa fie sanatos. Nadal nu mai poate alerga dupa fiecare minge ca la 18 ani, mai ales daca ele vin inapoi foarte rapid, de la adversari care le lovesc din urcare, cum a facut-o si japonezul.

Mihai (52 comentarii)  •  13 mai 2014, 13:26

Japonezul va ajunge in top 5 in scurt timp.Insa nu trebuie subestimata robustetea si rezistenta organismului la uzura in jocul de tenis. E una din conditiile marilor performante. (Sampras a fost nr 1 si datorita faptului ca nu prea se accidenta, la fel Federer si acum Djokovic si Nadal ,desi ultimul a avut cea probleme)

ovidiu_3003 (644 comentarii)  •  13 mai 2014, 13:56

Domnule Geambasu …de a lungul experientei mele de peste 40 de ani …jucatorii care erau odata sa l bata pe campion si n au facut o …n au nicio valoare …urmareste i cariera japonezului …sa te convingi …

lazy (4 comentarii)  •  13 mai 2014, 13:58

Kei avusese probleme cu piciorul anterior partidei. o accidentare mai veche care, dupa partida cu Ferrer, punea in discutie participarea lui la finala. in partida asta Nadal a fost, fara exagerare, copil de mingi. mi-a displacut izbucnirea lui cand a reusit sa recupereze breakul in setul doi in conditiile in care japonezul suferea vizibil. mi s-a parut lipsita de demnitate reactia respectiva.
in caz ca se va recupera fara probleme dupa accidentarea asta, japonezul va fi unul dinte jucatorii de top. jocul lui a fost incantator. abia astept sa il vad din nou jucand.

Cristian Geambaşu (301 comentarii)  •  13 mai 2014, 14:04

ovidiu-3003
Foarte posibil asa să fie, nici eu nu am zis ca Nishikori va domina tenisul de acum inainte. Doar ca pare o mare promisiune. Si mie tot „vechimea” imi spune sa fiu rezervat

Laur
Nu cumva ai citit doar subtitlul si trimiterea de pe homepage? Fiindca articolul, pina la ultima fraza, nu era despre diversitate. Sau, in orice caz, era despre o forma particulara de diversitate

lazy (4 comentarii)  •  13 mai 2014, 14:05

cat despre spiritul de sacrificiu al japonezului … da, poate asta vine din cultura lor dar a fost o greseala sa continuie sa joace dupa jumatatea setului 2. chiar daca prin absurd putea ar fi castigat partida in ciuda durerilor, pe termen lung asta il poate costa cariera in tenis si in primul rand propria sanatate.

Tudor (20 comentarii)  •  13 mai 2014, 14:08

@Cristian Geambaşu: Este o greseala sa-i raspundeti acestui ovidiu_3003. El e blocat in argumentul lui cum ca Simona Halep e o nulitate in tenis pentru ca a pierdut finala de la Madrid, iar acum incearca sa demonstreze prin toate mijloacele ca are dreptate, inclusiv lansand petarde de genul „Urmariti-i cariera japonezului” care nu au nici un suport logic sau de vreun alt fel.

Laur (9 comentarii)  •  13 mai 2014, 14:21

Cristian Geambaşu,
Eu cred ca Simona si Kei sunt printre cei mai frumosi (ca joc) din ambele circuite, poate intr-adevar nu printre cei mai inalti. Dar asta conteaza mai putin.

Articolul mi-a placut, doar concluzia nu mi s-a parut potrivita, dar asta e doar parerea mea. Oricum ma bucur ca i se mai da si Simonei atentie (inca nici pe departe atat pe cat merita) si in cotidianele noastre sportive.

marian (5 comentarii)  •  13 mai 2014, 15:48

DIN PACATE ACESTI „EXPERTI” IN TENIS CA OVIDIU, TUDOR SI ALTII NU VAD CA DE CEVA TIMP NADAL A INCEPUT S-O FURE. S-AU CAM ECHILIBRAT VALORILE IN TENIS. CE NU INTELEG EU LA CEI POMENITI DE CE O URASC PE SIMONA. ACEASTA FATA ESTE SUPERBA SI DEMNA DE TOT RESPCTUL NOSTRU!

Traian (11 comentarii)  •  13 mai 2014, 16:51

Frumos scris. Si just.

Cristi (22 comentarii)  •  13 mai 2014, 18:33

Na Li e deja sus de tot in topul feminin, si probabil ea si Kei sunt doar deschizatori de drum, in tenis.
Pana atunci insa, respect Simona Halep!

M Mara (1 comentarii)  •  13 mai 2014, 20:50

Foarte bun articol !

Nickos (3 comentarii)  •  13 mai 2014, 21:03

Domnule Geambasu…nu ti se pare ca aceasta scadere a lui nadal arata ca nu e un robot sau un dopat cum l’ai facut in n articole pana acum?…ce mi se pare si mai nostim ca dupa articolul scris de tine peste ceva timp in gazeta aparuse un articol cu jucatorii testati antidoping printre care era si nadal(testat de 4 ori in timpul turneelor si de alte 5 ori in afara ceva de genul)…pana la urma acest nadal are 13 grand slam’uri 27 de masters’uri plus multe alte turnee castigate si cariera lui continua…orice jucator trece prin momente mai grele in cariera lui…sunt sigur ca daca era roman il laudai cu articole in fiecare zi…nici eu nu ii suport pe federer sau djokovic dar recunosc ca sunt niste tenismeni extraordinari…ar trebui sa fim fericiti ca suntem contemporani cu ei pt ca din urma nu prea vine nimeni…degeaba zici si de acest japonez ca e un tenismen bun dar in tenis pe langa talent trebuie sa fii foarte puternic din punct de vedere fizic si psihic…la capitolele astea japonezul sta mai slab…inainte sa mai acuzi un campion mai bine ai practica si tu sportul asta sa vezi ca nu este un sport usor…ar trebui sa respectam sportivii nu sa’i acuzam fara dovezi.

luigino (2 comentarii)  •  13 mai 2014, 21:24

D.le Geambasu, imi place stilul d.voastra, in general tintiti bine subiectele. Asta cind este vorba despre fotbal, pentru ca in tenis se vede ca sunteti (inca) la stadiul profan, mai ales ca sunteti cunoscut ca unul caruia nu-i place de Nadal. Asta n-ar fi nicio problema, nimic de condamnat, pina la urma si ziaristii sunt oameni si au favoritii, parerile si concluziile lor. Problema incepe insa in momentul in care va asociati pledoaria cu o expresie mistocareasca demna de vanzator la buticul din coltul blocului, folosind o fraza de genul „tăticului divorțat era gata să-i curgă vopseaua din par”..
Fraza poate fi inteleasa doar prin prisma ranchiunii pe care i-o purtati marelui sportiv Rafael Nadal, pentru ca daca ati vrut sa fiti ironic nu v-a reusit nici pe departe!
Inca ceva..v-as sugera sa va lipsiti de obisnuinta pompieristica imprumutata din fotbal, aceea de a ridica in slavi pe unul care da doua goluri, il dati transferat la Barcelona si apoi ala moare..speranta!
Imi place Kei Nishikori, un tanar care promite mult, are aceeasi precizie si forta in lovituri ca si Djokovik, dar deocamdata omul este la stadiul de promisiune, pina la certitudine este cale lunga, mai ales ca-l vad de pe acum macinat de accidentari nefiresti pentru varsta lui.

17 Nastase Tiriac (677 comentarii)  •  13 mai 2014, 22:57

Simona e frumoasa. Daca repeti de trei ori o vezi deja in toata splendoarea.

Daca noi ii vedem asa pe japonezi, ce mai ziceau alde Fletcher, Laver, Smith, de indienii si agricultorii nostrii, care jucau in sosete ca sa nu are gazonul.
Parca azi ridea Chirila de ei, cum filmau toate meciurile de fotbal. Uite ca femeile lor sint deja campioane mondiale. Noroc ca Japonia e prea departe pentru PiTurca al nostru.

pamfletaru (10 comentarii)  •  14 mai 2014, 0:18

multumesc.chiar nu stiam de nicushor al niponilor,am sa il urmaresc
simona halep e o minune in sportul romanesc, doar nu vreti sa castige tot,ca nu e robot si nu a mancat entrecot cu vin de rioja ca nadal,a mancat pui de gostat ,ori a crescut la bloc
hainescu doar se joaca de-a tenisul,dupa turul 2,coboara din orice autocar si se urca in alt autocar,dar nimic…

ovidiu_3003 (644 comentarii)  •  14 mai 2014, 4:04

Domnule Geambasul …articolul este bun …japonezul este un jucator valoros …insa cei care vor sa devina numarul 1 cand au o sansa n o rateaza …Kei nu a avut nici macar noroc …putea sa se accidenteze Nadal …nu el .
Mi ar placea sa vad in timpul vietii mele un japonez ajuns numarul 1 in tenis …insa nu cred sa fie Kai Nishikori.
Asta nu inseamna ca nu va putea ajunge numarul 1 …viitorul nu l stie nimeni .

alex (4 comentarii)  •  14 mai 2014, 6:06

de-abia astept sa-i vad pe japonezi si coreeni la turneul final din brazilia, au numar record de jucatori legitimati la echipe din europa + antrenori straini meseriasi

amid (1 comentarii)  •  14 mai 2014, 13:19

Ceva scartaie ma de mult in jocul lui Nadal. Se pare ca accidentarile l-au cam scos din forma.Anul acesta nu mai pariez pe el la Roland Garos.

Candid (3 comentarii)  •  14 mai 2014, 14:36

Chiar nu stiu ce rost aveau urmatoarele expresii:
„Unchiului Toni i se lungise fața, tăticului divorțat era gata să-i curgă vopseaua din păr.” Aduc aceste „noutati” mai multa savoare articolului?
Pentru un blogger care, probabil, il uraste pe Nadal pare trendy sa te legi de toti cei din stafful lui Rafa, plus rudele sale. Ma mir ca s-a limitat doar la cei doi(tatal si unchiul-antrenor)
Da, si in meciul cu Ferrer, Kei a apelat la medical time out si i-a mers. Si, da, Kei are un joc spectaculos dar se pare ca sta slab cu conditia fizica. Pentru un sportiv care tinteste sus nu este suficient sa „rupi gura targului” o ora de joc si dupa aceea sa fie nevoie sa te resusciteze medicul.
Probabil, ca Nadal are ceva ce il deranjeaza si nu-i permite sa-si faca jocul lui obisnuit. Fiindca nici in meciurile anterioare n-a evoluat la cota lui de varf. Deci, ar trebui sa ne punem intrebarea daca meritele i se cuvin doar lui Kei sau sa punem un asterisc.
O zi buna.

stresu (12 comentarii)  •  15 mai 2014, 7:57

Asta e diferenta dintre Sharapova si… Halep.

Rusoaica, a castigat in ultimele 2 saptamani 2 turnee si e posibil ca sa castige si acest turneu, pe cand Halep nu rezista la 2 turnee consecutive.

Halep are mentalitate de „mica ciupeala”: a strans din dinti pe a se califica in turul 2, pt a urca pe locul 4, in timp ce rusoaica joaca BINE cand poate, nu se preface doar de dragul unor puncte.

Din pacate pt Simona, POMANA s-a cam terminat: din acest moment va trebui sa apere punctele castigate anul trecut, iar daca nu va reusi o vom vedea in… CADERE LIBERA. S-a cam terminat cu „ciuguleala”.

Concluzia: Halep nu are mentalitate de CAMPIOANA.

Ush (13 comentarii)  •  15 mai 2014, 13:50

Nishikori si Dimitrov au fost 2 dintre jucatorii pe care s-a zis de inainte de a incepe turneul ca sunt de urmarit (pariat pe ei) in detrimentul unuia ca Nadal, datorita formei din ultima perioada.

Greblixx (1 comentarii)  •  15 mai 2014, 20:31

Domnule Geambasu, ura viscerala impotriva lui Nadal a omorat bunul simt elementar pe care trebui sa-l aiba un ziarist profesionist.
Atacurile suburbane la adresa familiei lui Nadal sunt de o obscenitate dezgustatoare si nu reusesc sa le gasesc motivatia. Se pare ca Nadal va avea in curand un copil. Pregatiti-va sa-l injurati si pe el. Sunt sigur ca o sa va simtiti mai bine.
Nadal, aflat in situatia dureroasa a lui Nishikori la Melbourne, a fost acuzat de lasitate si nesportivitate, iar despre Wawrinka s-a spus ca a jucat magistral.
Acum, in opinia dvs., Nadal se prefacea, in nemernicia lui, ca se concentreaza. Pai, ce altceva putea sa faca? Sa-i arate degetul mijlociu sau sa-i intoarca spatele?
De fapt acest articol nu e dedicat lui Nishikori, ci e un alt atac mizerabil la adresa lui Nadal. Nu e greu de ghicit ca il adorati pe Federer. De fiecare data cand cineva ii pune probleme lui Nadal, este imediat proslavit in paginile acestui ziar.
Wawrinka, Zeballos, Darcis, Ferrer, Almagro, toti devin genii peste noapte, care ii dau lectii de
tenis „mediocrului” Rafael Nadal.
Cind Nadal castiga turnee, nu apar titluri in acest ziar, la fel cand Federer pierde(ca acum in primul tur la Roma). Cand Nadal pierde si Federer castiga, atunci sa vezi ce entuziasm la Gazeta Sporturilor! Unde e echidistanta unei gazete care se respecta?
De unde atata ura care va macina impotriva unui jucator care s-ar putea sa ramana in istorie ca cel mai mare al tuturor timpurilor (si cel mai fairplay in opinia mea)?
L-ati balacarit de-a lungul vremii in toate felurile posibile in acest ziar: drogat, muschi fara creier, trisor, pervers, las, pacanist, nesimtit, mediocru, izmenar, urlator etc.
Daca se concentreaza, e parsiv. Daca e accidentat, e prefacut. Daca pierde, e bou. Cand castiga, e norocos. Chiar nu va dati seama cum va descalificati singur ca jurnalist, mancat interior de aceasta ura bolnava?

Comentează