Cristian Geambaşu

Jurnalist box-to-box, de 25 de ani mereu în echipa ideală a presei de sport. Respectat, temut și foarte apreciat. Întotdeauna la obiect, tăios, fără ocolișuri

Biografie completă Toate articolele
Cele mai noi articole de Cristian Geambaşu
Dinamo chiar arată a retrogradată!

Hagi nu experimentează cu Dinamo. Cu Dinamo are o datorie de plătit. În general, Viitorul se simte confortabil contra lui Dinamo. Și este foarte bine când fotbalul nu devine un spațiu al cumetriilor. După Aventura cu Sepsi, Viitorul pare să […]

...

Despre dezastru cu optimism

Dinamo joacă joi împotriva Viitorului. Și, dacă nu v-ați dat seama ori ați plecat urechea la șoaptele persoanelor rău intenționate, Dinamo se află într-o perioadă în care joacă bine. Asta este părerea antrenorului Adrian Mihalcea. Grav este că omul vorbea […]

...

O posibilă Craiova Maxima

A fost o pledoarie pentru curaj, atitudine ofensivă, pentru fotbal generos. CFR are meritul că a participat activ la spectacolul propus de olteni. Mijlocul terenului, acolo unde se plămădește jocul. Așa zic înțelepții fotbalului. Itu, Bordeianu, Djokovici contra Nistor, Mateiu, […]

...

Mai dăm afară motoreta? Mai râdem de juniori?

Atunci când un jucător supraponderal și în general neantrenat, cum este astăzi Adi Popa, zburdă pe flancul apărat de Kilyen și cu o frână de motoretă veritabilă își aruncă adversarul în alunecare ca pe pârtia de la Clăbucet, lucrurile sunt […]

...

Despre solemnitatea prostiei

O posibilă continuare a articolului „DJ Djoko și asimptomaticii gândirii” al colegului Radu Naum. Era un editorial despre faptele de vitejie ale bravilor tenismeni sârbi și ale tovarășilor bulgari, ruși de de alte naționalități care dau peste nas sistemului capitalist. […]

...

Cadoul din Bulgaria

Prezența lui Dimitrov la București a fost un eveniment. Pentru cei care iubesc tenisul. Pentru toți cei care știu să recunoască întîlnirea cu un campion. Grigor, un tînăr din Bulgaria. Merge ușor legănat. Sub tricoul cu dungi colorate ghicești mușchii […]

luni, 28 aprilie 2014, 9:19

Prezența lui Dimitrov la București a fost un eveniment. Pentru cei care iubesc tenisul. Pentru toți cei care știu să recunoască întîlnirea cu un campion.

Grigor, un tînăr din Bulgaria. Merge ușor legănat. Sub tricoul cu dungi colorate ghicești mușchii supli, bine antrenați. Este înalt și longilin. Mai înalt și mai subțirel decît pare la televizor. Toți părem mai scunzi, mai grași și mai bătrîni pe sticla televizorului. 

Parantezele picioarelor te avertizează că s-a născut să fie sportiv. Să alerge natural. Dacă nu se apuca de tenis îndemnat de un tată care i-a pus racheta în mînă la 4 ani, putea să fie fotbalist. Sau hocheist, baschetbalist, voleibalist. Sau tot ce voia el. Are o elasticitate subînțeleasă în mișcări, de motan care își pîndește prada de sub ochii migdalați. Cu privirea asta șăgalnică a creat o breșă între numărul 1 și numărul doi din ierarhia WTA. Alta decît punctele din clasament.

Antidot împotriva plictisului
Grigor Dimitrov este, evident, mai mult decît actualul iubit al Mariei Șarapova și fostul iubit al Serenei Williams. Este mai mult decît locul 16 în ierarhia ATP a zilei. Dimitrov este promisiunea că tenisul nu se va cufunda în plictis de moarte după retragerea lui Federer. Promisiune la 23 de ani? Nu e prea tîrziu, nu a pierdut cam mult timp pe ruta afirmării și a escapadelor amoroase? 

Cunoscătorii ne asigură că nu, argumentînd că a trecut vremea copiilor minune. Așa cum s-a stratificat acum circuitul băieților, este greu de presupus că vreun Borg sau vreun Wilander vor erupe fără preaviz în anii care vin. Statistica seacă spune că toți cîștigătorii de Grand Slam din jucătorii aflați în activitate s-au născut înainte de 1990. Roger Federer însuși, cel pe care ar urma Grigor să-l moștenească, a început să cîștige cu adevărat cam pe la 22-23 de ani. 

Profil de campion 
Lumea, alta decît aceea anonimă și pasionată, care vine în tribune la mijloc de săptămînă să vadă tenis la Arenele BNR, se întreabă malițios. Și, în fond, ce mare vedetă și bulgarul ăsta care se crede și mare crai pe deasupra? De ce Grigor Dimitrov? De ce tocmai el? Să încercăm un răspuns. Pentru că, stimați tenismeni și tenismene, sub carcasa de fante din Balcani, băiatul acesta are rasă de mare jucător. Asta se simte de la prima lovitură, de la întîiul pas făcut pe teren.

Ușurința și fluiditatea loviturilor nu se antrenează. Grigor știe să facă de toate. Este imaginativ. Agresiv de pe fundul terenului, nu pregetă să vină la fileu cînd are ocazia. Rafinamentul voleurilor lui desfată priviri oricît de pretențioase. Forehandul inside-out pare un banal exercițiu de stretching, slice-ul o armă parșivă, pe care o folosește doar pentru a ieși din corzi, atunci cînd adversarul crede că îl are în mînă. Are un serviciu puternic, variat și mai ales constant. Reverul cu o mînă este bijuteria din panoplie, capitol la care se plasează, mi se pare, peste idolul Roger, dar puțin sub maestrul absolut, Stan Wawrinka. 

Goran înainte de Grigor
Prezența lui Grigor Dimitrov la București este un cadou și amintește cumva de povestea pe care a spus-o Goran Ivanisevici la începutul anilor ’90. La fel ca Grigor, Goran era un actor de alt calibru decît acela al “zguriștilor” muncitori și tenace veniți la București pentru agoniseală de puncte&bani. Amatori de clișee, mulți vedeau în Ivanisevici un foarte bun jucător de serviciu-voleu. Și cam atît. La o privire mai atentă, dincolo de dum-dum-urile serviciului, descopereai stofa neșifonabilă a marelui jucător. Ușurința, imaginația, plăcerea. Și o formă de risipă proprie oamenilor care nu trăiesc numai din transpirație. De aceea, cred că ar trebui să ne bucurăm cînd întîlnim astfel de sportivi. Îi găsești tot mai rar pe bulevardele strident luminate ale marii performanțe. 

Frumusețea ca miză
Acum, la sfîrșit de aprilie 2014, nu știm cît de sus va urca în clasament Dimitrov. Oricum, nu sîntem calificați să facem profeții. Poate că amicul nostru chiar va călca pe urmele lui Federer, deși bulgarul nu are tenacitatea cinică a elvețianului în vis-a-vis-ul cu propria carieră. Poate că Dimitrov va rămîne un jucător redutabil, care dă culoare circuitului. Un cui în talpa greilor care nu știu de glumă. 

Succesul este o noțiune volatilă. Iar drumul spre vîrf, o aventură. Frumusețea tenisului pe care îl propune Dimitrov este miza reală. Pentru că nu mi-ar plăcea deloc ca în viitor să fiu doar contemporanul lui Milos Raonic, Kevin Anderson sau Marin Cilici.

Comentarii (9)Adaugă comentariu

jack sparrow (9 comentarii)  •  28 aprilie 2014, 10:46

a fost prezentat ca ocupant al locului 14 , a castigat turneul si a ajuns pe 16 ? nu este o eroare pe undeva ?

Cristian Geambaşu (301 comentarii)  •  28 aprilie 2014, 10:59

jack sparrow
Cind a anuntat ca vine la Bucuresti, era pe 14, dar in saptamina dinaintea Openului nostru a cazut doua locuri. Din cauza ca a pierdut repede la Monte Carlo, neegalindu-si performanta de anul trecut. Deci nu e nici o greseala

George (7 comentarii)  •  28 aprilie 2014, 11:14

L-am vazut si eu pe Dimitrov pe viu la Bucuresti, dar nu mi se pare ca reverul lui, desi elegant, ar fi peste cel al lui Federer, chestie de nuanta.
Apoi, nu am inteles faza cu dedicatia picioarelor in paranteza pentru sport. De unde si de cand? Putem avea simpatie pentru asta eventual, dar imi pare ridicola conexiunea.

Marcu (12 comentarii)  •  28 aprilie 2014, 11:16

Intr-adevar, baiatul asta are tot ce trebuie sa se bata cu big four , sanatos sa fie.
Reverul, dupa mine, inca nu e peste al lui Federer, nu are constanta si siguranta aceluia. Dar e loc si timp sa ajunga acolo.
Singurul lucru pe care i-l reprosez lui Grigor e ca nu s-a nascut la nord de Dunare.. 🙂

Cristian (8 comentarii)  •  28 aprilie 2014, 11:20

L-am vazut si eu pe Dimitrov pe viu la Bucuresti, dar nu mi se pare ca reverul lui, desi elegant, ar fi peste cel al lui Federer, chestie de nuanta.
Apoi, nu am inteles faza cu dedicatia picioarelor in paranteza pentru sport. De unde si de cand? Putem avea simpatie pentru asta eventual, dar imi pare ridicola conexiunea. Picioarele drepte sunt un handicap in sportul de performanta?

andyyy (44 comentarii)  •  28 aprilie 2014, 11:28

federer la varsta lui dimitrov avea o atitudine in joc si o maturitate de campion.Federer a reusit la aceeasi varsta cu dimitrov de azi practic sa-l scoata mai repede la pensie pe sampras, si sa „distruga” carierele unor hewitt, roddick sau safin(in special primii 2 deoarece safin a avut si alte probleme care nu era legate de fed)
Dimitrov la 22 de ani nu este inca in top10, are cateva victorii mari la djokovic sau murray, 3 titluri, dar intr-o posibila viitoare rivalitate cu ceilalti jucatori tineri, majoritatea inca sperante(singurii care sunt certitudini sunt raonic si janowicz dar ar mai fi de urmarit in viitor indivizi ca delbonis, krgios, vesnicul tomic, sock, pospisil, herbert, vesely etc) nu il vad sa aiba cinismul si clasa lui federer de a face acelasi lucru ca maestrul elvetian.Este doar un jucator normal, care va intra in top 10, dar nu poate avea nimeni garantia ca va castiga un gs cu atat mai putin ca va ajunge nr.1

andyyy (44 comentarii)  •  28 aprilie 2014, 11:31

^numele australianului este kyrgios, nu krgios.Greseala din graba.Jucator pe val, care momentan domina in turneele ch si ne asteptam sa-l vedem o preventa constanta la turneele atp

gilos (136 comentarii)  •  28 aprilie 2014, 15:01

@ pos 1,2

Iar dupa turneul de la Bucuresti, Dimitov ocupa pozitia 14 ATP :
1. R. Nadal(ESP) 12,900
2 N. Djokovic(SRB) 11,040
3. S. Wawrinka(SUI) 6,580
4 R. Federer(SUI) 5,805
5. D. Ferrer(ESP) 4,910
6 T. Berdych(CZE) 4,720
7. J. Del Potro(ARG) 4,215
8 A. Murray(GBR) 4,040
9. M. Raonic(CAN) 2,580
10 J. Isner(USA) 2,555
11. R. Gasquet(FRA) 2,545
12 K. Nishikori(JPN) 2,440
13. J. Tsonga(FRA) 2,370
14 G. Dimitrov(BUL) 2,200
15. F. Fognini(ITA) 2,190

jack sparrow (9 comentarii)  •  28 aprilie 2014, 15:30

Astazi , cf clasificare atp este iar pe 14 , bafta in continuare ! interesant este japonezul care a castigat la Barcelona , a sarit de pe 17 pe 12 !

Comentează