Cristian Geambaşu

Jurnalist box-to-box, de 25 de ani mereu în echipa ideală a presei de sport. Respectat, temut și foarte apreciat. Întotdeauna la obiect, tăios, fără ocolișuri

Biografie completă Toate articolele
Cele mai noi articole de Cristian Geambaşu
Ce a spus Răducioiu și ce a ieșit

Știți de ce adulților li se pare că odraslele lor spun lucruri trăsnite? Pentru că ei, copiii, spun adevărul. Iar asta este o nebunie în sine. Cum adică să fii sincer și să îi trântești omului în față ce gândești? […]

...

O salvare pentru Dinamo

Houdini Burleanu a scos cumva castanele lăsate la foc domol de LPF și a pus punct șaradei. Afară sunt 36 de grade, dar clasamentul a înghețat prin hotărârea congelatorului CEx FRF. Trecerea imediată la sistemul cu 16 formații înseamnă că […]

...

I-am mai și faultat, dar corect!

Finala s-a terminat, campionatul continuă. Poate și acesta în vreun fel în zona play-out-ului, dar vorbim despre campionatul următor, care, ce să vezi?, începe pe 21 august. Adică peste două săptămâni și jumătate. Totul la altă viteză Ce înseamnă asta? […]

...

Mulțescu, un antrenor

Tocmai s-au încheiat meciurile decisive pentru promovarea în prima ligă. A început Voluntari-Dinamo și ai senzația că urmărești un meci de Champions League. Deși este tot fotbalul acela care ne enervează cel puțin de câteva ori pe săptămână. Cam asta […]

...

De la Edison la Edinson

În jargonul fotbalistic românesc, Uruguay-Paraguay definește un joc-școală între titulari și rezerve. Sau între probabili și posibili. Năzbâtiile de limbaj ale lumii fotbalului sunt infinite, cel puțin la noi. De unde o fi apărut snoava asta cu Uruguay-Paraguay nu știe […]

...

Tecău fără Lindstedt

Românul şi suedezul pun punct colaborării exact în cel mai bun moment al carierei lor Horia Tecău şi Robert Lindstedt se despart. Nu este un divorţ în sens propriu al cuvîntului, fiindcă românul şi suedezul formau un cuplu doar pe […]

marți, 18 septembrie 2012, 9:21

Românul şi suedezul pun punct colaborării exact în cel mai bun moment al carierei lor

Horia Tecău şi Robert Lindstedt se despart. Nu este un divorţ în sens propriu al cuvîntului, fiindcă românul şi suedezul formau un cuplu doar pe terenul de tenis. Aşadar, lucrurile ar trebui să fie mai simple decît atunci cînd partajezi copii, apartamente, maşini. Cei doi nu mai au nimic de împărţit după separare, toate bunurile obţinute pe timpul traiului în comun au fost tranşate în mod egal de ATP. Ar mai fi totuşi ceva. Lui Horia şi lui Robert le rămîne o felie de viaţă comună. Bucurii, necazuri. Amărăciune, entuziasm, frustrare, împlinire. Totul se află undeva. Scris în palmares, săpat în memorie. Sau poate sîntem noi prea sentimentali?

Ciudat este că Tecău şi Lindstedt se despart în cel mai bun moment al colaborării lor. Au urcat pe locul 3 în lume în ierarhia la zi a probei de dublu, dominată încă de nemuritorii fraţi Bryan. În plus, dublul româno-suedez şi-a asigurat participarea la Turneul Campionilor. Horia şi Robert au jucat finale de Grand Slam, au cîştigat turnee importante. Au făcut bani, au acumulat experienţă. Se cunosc, se simt. Se ajută cînd unul prinde o zi mai proastă. Au urcat în locul acela în care este suficientă o privire, un gest. Probabil şi în punctul dincolo de care apare rutina. Monotonia zborurilor cu avionul, obişnuinţa cinelor comune care după nişte ani nu mai au nimic romantic. Pregătirea meciurilor, antrenamentele. Alte hoteluri, alte breakfast-uri, aceleaşi chipuri. Ei doi făcînd ocolul Pămîntului, fiecare cu o geantă de echipament în spate.

Nu ştim de ce, nu ştim cine. De ce tocmai acum? Cine şi-a dorit mai tare schimbarea? Au fost şi neînţelegeri? A simţit unul dintre ei că au atins plafonul maxim, că nu mai pot progresa, că alături de alt partener ar realiza mai mult? Horia are 27 de ani, Lindstedt 35. Horia ar mai putea rămîne în top încă 8 ani, tocmai cei care îl separă de Robert. Robert, Dumnezeu ştie cît. Dar Max Mirnîi, 35 de ani, viitorul coleg al lui Tecău, cît va putea evolua la nivel înalt? Nu e doar o întrebare retorică, pentru că Mirnîi este de-o seamă cu Lindstedt, deci pică ipoteza că românul şi-a dorit o relaţie cu viitor. Un partener mai tînăr, cum se întîmplă adesea în lumea de dincolo de fileu, acolo unde se împart case, maşini, copii.

Copilul lui Horia şi al lui Lindsted rămîne tenisul pe care l-au jucat. Frumos şi viguros. Un amestec plămădit din anduranţa suedezului şi curajul românului. Horia şi-a salvat cariera atunci cînd a ales să joace dublu, Robert şi-a prelungit-o glorios cînd l-a întîlnit pe Horia. Mi-ar plăcea să-şi spună lucrurile astea imediat după ultima minge jucată împreună. Şi nu cu mîna pusă în dreptul gurii, acum pot şi adversarii să afle care a fost tactica.

Comentarii (18)Adaugă comentariu

lucell (16 comentarii)  •  18 septembrie 2012, 21:36

chiar nu ma asteptam sa se desparta, mai ales sa isi gaseasca un adversar tot de 35 de ani:|

Adi (9 comentarii)  •  18 septembrie 2012, 21:39

treaba e simpla….. Lindstedt a atins punctul maxim acest cuplu nu poate face nimic mai mult. Horia are nevoie un nou partener cu care sa castige.
Cei 2 si-au dat seama dupa finala ratata din acest an ca acela este capatul colaborarii.
Greu de crezut ca pe viitor sa mai prinda o finala acolo si mai ales in finala sa intalneasca 2 jucatori de nivel mediu.
Noul partener al lui Horia este foarte bun si impreuna pot face rezultate insa le trebuie timp sa se cunoasca.

lucell (16 comentarii)  •  18 septembrie 2012, 21:40

coechipier scuze:))

Tsu2 (1 comentarii)  •  18 septembrie 2012, 22:06

Pai voi in loc sa stati dupa fundul lui becali toata ziua de dimineta pana seara, de ce nu mergeti sa-i luati un interviu sa-l interbati ce si cum. Mai interesant este becaliotul, nu? Apropo, vedeti ca mai doneaza niste bani negrii, fuguta dupa el, ca sa nu lipsiti si voi de la evenimentul grotesc.

Loona (1 comentarii)  •  18 septembrie 2012, 22:09

Separa albusul de galbenus si ai doua lucruri distincte.Mie imi placea omleta lor.Acum…unul se va face maioneza iar altul va fii bun la lapte de pasare.Sau sa speram ca isi gaseste fiecare cate o „felie” de ou…

Halo (1 comentarii)  •  18 septembrie 2012, 22:50

Din martie 2010, de can joaca Tecau si Lindstedt impreuna, si pana acum sunt aproape 4 ani doar dupa matematica ta. Hai pa!

Adrian (1 comentarii)  •  18 septembrie 2012, 23:32

De ce ar mai continua colaborarea cu Lindstedt? 3 finale pierdute la wimbledon, unde de fiecare data suedezul a jucat execrabil? Acum daca tu faci comparatia doar intre ani, intre Lindstedt si Mirnyi este o DIFERENTA de 6 TITLURI DE GRAND SLAM!!! plus alte 2 turnee de masters…asa ca uite de ce a bagat „DIVORT”. Te rog ramai la fotbal, acolo te pricepi, din punctul meu de vedere 😀

Vlad Dracul (13 comentarii)  •  19 septembrie 2012, 0:03

Păi dacă n-au câştigat niciun turneu de Mare Şlem şi pierdeau finalele pe bandă rulantă, ce dracu’ să facă?!
Ideea de „performanţă” implică rezultate maxime, nu înfrângeri în cele mai importante meciuri…

Cristian Geambaşu (301 comentarii)  •  19 septembrie 2012, 10:15

Adrian, Vlad Dracul

Nu ca ar fi o placere sa pierzi finale de Grand Slam, dar sa ajungi acolo in mod repetat nu este o mare performanta in sine? Luati clasamentul la dublu al ATP si vedeti cam citi sint pe acolo care joaca si se chinuie sa prinda si ei saraci un sfert de finala! Apropo, nu vi se pare ca victoria lui Crivoi – care pina la 30 de ani n-a batut cam pe nimeni – in fata finlandezului Hari Heliovara este meritorie, dar patetica?

vasim (86 comentarii)  •  19 septembrie 2012, 15:37

Tecau cred ca e mai castigat!
El acumuleaza acum experientza si de la Max Mirnii o sa acumuleze.
Eu zic ca la anul o sa castige mai multe turnee decat a castigat anul acesta!

stersu (6 comentarii)  •  19 septembrie 2012, 15:59

Cristi,

Tu, ca ziarist, din moment ce te-ai apucat să scrii acest articol, pe această temă, ar fi trebuit să ştii…

Dar tu, ca „să te acoperi”, te dezvinovăţeşti:
„…Nu ştim de ce, nu ştim cine. De ce tocmai acum? Cine şi-a dorit mai tare schimbarea?…”

Filosofie sau sport ? Literatura sau informaţii concrete ?
Cu ce ne delectezi tu ?

Un articol cu adevărat interesant ar fi fost dacă ne+ai fi spus: X sau Z a vrut ruptura, pt. ca… etc.

In rest, mai nimik interesant sau atractiv.

PS – Pot sa-ţi spun Emil Cioran ?

beca_gigi (53 comentarii)  •  19 septembrie 2012, 19:58

OK articolul, mai putin: ” Nu este un divorţ în sens propriu al cuvîntului, fiindcă românul şi suedezul formau un cuplu doar pe terenul de tenis.”
Cred ca va puteati lipsi de un astfel de comentariu de smecheras de cartier.

Twilight (1 comentarii)  •  19 septembrie 2012, 21:59

Felicitari pt articol! Decizia este surprinzatoare. Nu stim f. multe despre interiorul dublului Tecau- Lindstedt si poate ruptura a survenit firesc. Tot ce ne ramane de spus este: Bafta Horia, alaturi de Max!

Lord_Vader (7 comentarii)  •  19 septembrie 2012, 23:54

„Nu ştim de ce, nu ştim cine. De ce tocmai acum? Cine şi-a dorit mai tare schimbarea? Au fost şi neînţelegeri? A simţit unul dintre ei că au atins plafonul maxim, că nu mai pot progresa, că alături de alt partener ar realiza mai mult?”

Ce curiozitati tipic gsp-iste, ma mir ca nu ai scris un articol critic si la adresa lui ca nu v-a informat pe voi primul lucru si in exclusivitate ca n-o sa mai joace cu Lindstedt si a trebuit sa aflati de asta de la Nestor

Cineva ti-a spus foarte bine ca mai bine te-ai rezuma la a scrie despre fotbal ca acolo macar cand vrei sa fii impartial poti scrie lucruri interesante. Fara suparare dar citind articolele tale cu privire la tenis singura impresie pe care o lasa e ca sunt scrise asa ca sa fie, pline de inflorituri si vorbe mari dar fara nici o substanta reala. Chiar n-aveti nici unul acolo la voi la gsp care sa aprecieze sportul acesta?

Lord_Vader (7 comentarii)  •  20 septembrie 2012, 0:20

„Un amestec plămădit din anduranţa suedezului şi curajul românului.”

Care anduranta a suedezului? Dimpotriva cei 2 au ratat turnee, s-au retras de la altele sau au pierdut meciuri tocmai din cauza problemelor medicale persistente ale lui Lindstedt. Care curaj al lui Horia? Din cei 2 el era cel care juca asezat, calm, fara artificii in timp ce Lindstedt era cel agresiv care cauta loviturile castigatoare.

„Dar Max Mirnîi, 35 de ani, viitorul coleg al lui Tecău, cît va putea evolua la nivel înalt? Nu e doar o întrebare retorică, pentru că Mirnîi este de-o seamă cu Lindstedt, deci pică ipoteza că românul şi-a dorit o relaţie cu viitor.”

Paes a castigat Australian Openul de anul acesta la 39 de ani alaturi de Stepanek care are 34. Fratii Bryan de care ziceai au ajuns si ei la 34, de altfel Horia (27 de ani) e singurul din top 10 la dublu alaturi de Nielsen (29) care are sub 30 de ani. Media celor mai buni 10 jucatori de dublu din lume e undeva catre 34 de ani. Insinuezi ca ar fi batran Mirnyi dar uiti sa zici ca anul acesta a castigat Roland Garrosul alaturi de Nestor care si el are 39 impliniti ca Paes.

Un articol in care practic nu zici nimic

Șerban (66 comentarii)  •  20 septembrie 2012, 8:50

Nici o veste despre partenera lui Tecău, de la dublu-mixt?!
Le-a ajuns performanța din Australia?

gikupitesti (111 comentarii)  •  20 septembrie 2012, 12:41

timpurile se schimba mereu.

Vali Teodor (20 comentarii)  •  21 septembrie 2012, 7:57

Mister slab. In principiu raspunsurile la intrebarile filozofice formulate in articol, noi le asteptam de la voi!

Aveti sclipiri dar in general nu spuneti nimik concret.

Comentează