Facelift în loc de Facebook
Comitetul Olimpic Internaţional a interzis utilizarea reţelelor de socializare. Alterează spiritul Jocurilor, vine motivaţia
Pe Mark Zuckerberg nu l-au întrebat atunci cînd au hotărît. Tocmai pe el, creatorul. Hai să nu blasfemiem, totuşi creatorul cu „c” mic, nu cu majuscula […]
Comitetul Olimpic Internaţional a interzis utilizarea reţelelor de socializare. Alterează spiritul Jocurilor, vine motivaţia
Pe Mark Zuckerberg nu l-au întrebat atunci cînd au hotărît. Tocmai pe el, creatorul. Hai să nu blasfemiem, totuşi creatorul cu „c” mic, nu cu majuscula Divinităţii. Mark Zuckerberg, fondatorul (contestat) şi creatorul (la fel de contestat) Facebook şi, bineînţeles, profitorul (necontestat) celei mai mari reţele de socializare nu a fost întrebat de CIO ce părere are despre faptul că sportivilor participanţi la Jocurile Olimpice li s-a interzis să-i utilizeze invenţia în perioada defăşurării acestora. Nu i-au cerut părerea, dar încă foarte tînărul american care a dat ideii de comunicare o altă perspectivă (înfricoşătoare?) s-ar putea să aibă una. Şi la o adică să vrea să intre într-un mare proces cu Comitetul Olimpic Internaţional. Are avocaţi excepţionali, are tone de bani să-i plătească şi mai are şi antrenament în domeniu.
Hotărîrea CIO va împărţi lumea în suporteri şi adversari. Adversarii se vor recruta automat din rîndul celor care îşi împart intimitatea cu „prietenii” pe Facebook, Twitter şi alte reţele de „socializare”. Suporterii CIO – cred că nu foarte mulţi, dar determinaţi – vor apărea de partea baricadei unde se află cei care consideră Facebook şi puişorii lui o invenţie diavolească. Oameni convinşi că aşa-numitele reţele de socializare nu sînt altceva decît reţele de alienare, dacă nu cumva mai mult, nişte metode extrem de rafinate de a ţine sub observaţie zeci şi zeci de milioane de cetăţeni ai planetei. Cărora nu li se pare deloc ciudat să-şi împartă cu alţii bucurii şi împliniri personale, decepţii, dezamăgiri şi frustrări, adică viaţă. Viaţă personală, intimitate. E o problemă de perspectivă şi putem discuta pe kilometri de text şi milioane de biţi de inteligenţă artificială.
CIO şi-a motivat decizia prin faptul că sportivii, prin comentariile lor, pot influenţa rezultatele întrecerilor şi cursul pariurilor. Ha. Sau ha, ha, ha! Adică, vine semifondistul John şi aruncă în eterul reţelei: „Hey, guys, mă simt excelent, tocmai am aflat că birmaneza de acasă a fătat 6 pui săntoşi tun. Presimt că voi face o cursă mare!” Sau pleacă în lumea largă a feisbucului mesajul sprinterei Mary, care transmite entuziasmată: „Hello! Am văzut Turnul Londrei unde i-au tăiat capul Mariei Stuart. Am un tonus extraordinar, sînt capabilă să decapitez şi eu recordul Jocurilor!” Nu vi se pare că există totuşi ţinte mai sigure pentru păstrarea spiritului Jocurilor decît interzicerea accesului pe Facebook şi Twitter? Nu vi se mai pare că dacă o asemenea măsură era promovată de China, Coreea de Nord sau de Iran tot restul planetei sărea de fund în sus?
Aşadar, preşedintele Jacques Rogge likes sportivii disciplinaţi, iar about comunicare împărtăşeşte valorile lui Ahmadinejad. Între timp, am văzut şi barăcile de 3 petunii ale femeilor de serviciu din Satul Olimpic şi m-am convins că va fi o ediţie foarte reuşită a Jocurilor Olimpice.