Cristian Geambaşu

Jurnalist box-to-box, de 25 de ani mereu în echipa ideală a presei de sport. Respectat, temut și foarte apreciat. Întotdeauna la obiect, tăios, fără ocolișuri

Biografie completă Toate articolele
Cele mai noi articole de Cristian Geambaşu
România nu este o echipă!

Radicevici, Grbici, Mehmedovici. Pe bancă, Kim Rasmussen. Cunoștințe mai vechi, adversare mai noi. În zi bună, Muntenegru poate bate pe oricine. Dovadă victoria cu Norvegia la distanță de 5 goluri. România are nevoie tot de o victorie la măcar 5 […]

...

Taci!

Asistăm de niște ani la o degradare alarmantă a relației jucător-antrenor în tenis. Poate ar fi și mai potrivit să spunem jucătoare-antrenor, fiindcă majoritatea copleșitoare a situațiilor provin din tenisul feminin. Antologica secvență în care Sorana Cîrstea îi cere arbitrei […]

...

Cine este cel mai mare adversar al naționalei României?

Calculele hârtiei indicau naționala masculină de handbal a României favorită în dubla întâlnire cu omoloaga din Kosovo. Incredibil, mai există așa ceva! Naționala Kosovo este una dintre puținele reprezentative în fața căreia România mai poate fi considerată favorită. Ca să […]

...

Dinamo pe modelul Barcelona

Totuși, modelul propus de asociația DDB este inspirat din organizarea unor cluburi ca Barcelona.

Lucrul esențial în acest tip de conducere este absența unui patron, a unui privat care face doar ce îl taie capul. În cazul unor entități ca […]

...

Acești doctori care îl enervează pe Marica

Hai că nici LeBron James nu ar fi zis-o mai bine decât Ciprian Marica! „Ne-am săturat de ăștia scoși în față să bage groaza în populație” este o frază-manifest a zilelor pe care le trăim și numai un om cu […]

...

Fotbal pe înţelesul tuturor

A fost o vreme cînd vedeam toţi acelaşi meci. Sau măcar trăiam cu impresia asta Cu ani în urmă, nu foarte mulţi, nu existau metode de măsurare moderne, calculatoare capabile să sintetizeze informaţii. Firme şi oameni specializaţi. Analişti. Video analişti. […]

marți, 18 octombrie 2011, 11:56

A fost o vreme cînd vedeam toţi acelaşi meci. Sau măcar trăiam cu impresia asta
Cu ani în urmă, nu foarte mulţi, nu existau metode de măsurare moderne, calculatoare capabile să sintetizeze informaţii. Firme şi oameni specializaţi. Analişti. Video analişti. Kilometri alergaţi de fiecare jucător în parte, posesie colectivă şi individuală, acţiuni reuşite, driblinguri, şuturi, deposedări. Totul radiografiat cu o precizie dezarmantă. Întregul decriptat şi feliat, apoi pus pe tavă celor care vor să descopere motivele matematice ale unei victorii. Ori ale unei înfrîngeri. Felii de adevăr statistic. Şi unde mai este gustul?

Analiza computerizată poate ucide ultimele fărîme de romantism. Astfel se pot apăra cei care detestă rigoarea. Misterul, frumuseţea unui meci se pierd, iar în loc nu rămîne decît o analiză rece. Cristiano Ronaldo – 10 driblinguri reuşite, un gol, două pase de gol, nici o deposedare, 10,3 kilometri alergaţi. Messi. Două goluri, 9,5 kilometri, 20 de pase, 15 driblinguri, nici un duel aerian cîştigat. Nu cumva scăpăm personajele printre degete trăind în era digitală? Foarte posibil, fiindcă nu cred că microbistul mediu ţine să îşi cuantifice aritmetic bucuria sau suferinţa.

Nostalgiile sînt neproductive. Nu ne vom întoarce niciodată la caietele lui nea Cornel Drăguşin, care nota cu creionul chimic tot ce e omeneşte posibil, ori la casetele de meci ale gazetarilor, unde erau înregistrate cu o precizie aproximativă cornerele şi cartonaşele galbene. Acum, Bourceanu şi Florin Costea sînt măsuraţi cu aceeaşi fidelitate ca Iniesta şi David Villa. Da, realizările sînt altele, dar sistemul este unic. Urmărim meciurile şi din ce în ce mai des pe ecran apar cifre şi procente care confirmă sau spulberă impresii. Se joacă mai repede, se greşeşte mai mult, se înscrie mai greu. Apărările încep de la 30 de metri distanţă de poarta adversă, atacul efectiv durează secunde, cît o lovitură de pumnal. Aşa arată fotbalul de astăzi.

În acest fotbal mai puţin poetic, cîţiva cetăţeni se vor simţi mai bine, iar alţii mai rău. În prima categorie intră negreşit amatorii de statistică, analiştii plătiţi să ofere antrenorilor informaţia necesară îndreptării greşelilor şi dezvoltării jocului. I-aş include aici şi pe ziariştii sportivi preocupaţi de citirea fidelă a fenomenului ca atare şi mai puţin de metafore suculente, dar fără legătură imediată cu realitatea din teren. De egulă, epigoni ai stilului Ioan Chirilă. În a doua categorie, a nefericiţilor colaterali, intră tehnicienii aşa-zişi intuitivi (vezi Piţurcă), tipi care nu dau doi bani pe relevanţa cifrelor, şi acea specie de fotbalist cu tupeu, care îţi dădea de înţeles că el a văzut un meci, cel bun, iar tu – spectator – altceva.

Lor, domnilor fotbalişti, care ne puneau placa şi ne spuneau că şi mîine e o zi şi că adversarul nu are trei picioare, lor le-au sucombat alibiurile. Aşadar, dragilor, jucăm toţi cu cărţile pe masă, la vedere. O fi mai puţină poezie şi mai multă proză în fotbalul nostru cel atît de hulit, dar hai să fim sinceri! Cine mai citeşte poezie azi? Cine mai citeşte?

Comentarii (15)Adaugă comentariu

Meka (34 comentarii)  •  18 octombrie 2011, 13:48

Statistica nu poate vorbi niciodata despre talentul nativ, forma de moment, caracterul si personalitatea unui jucator. Cel mai bun exemplu in societatea romana este diferenta intre Hagi si Mutu. Statistic vorbind, acesti doi jucatori sunt apropiati, dar realistic vorbind… nu au nici o legatura intre ei. Un articol superb ca totdeauna. Felicitari!

Dan (3 comentarii)  •  18 octombrie 2011, 13:58

Daca cei de la cluburile nmari folosesc statistica atunci trebuie sa o folosim si noi. Intuitia, ideea ca noi stim sa facem nu este decat o impresie paguboasa. Iar rezultatele se vad: stam acasa la europene si mondiale, iar in primavara europeana mergem intamplator.

George (3 comentarii)  •  18 octombrie 2011, 14:30

Eu citesc poezie.

Jeko (4 comentarii)  •  18 octombrie 2011, 14:44

suna-l pe domnu becali, sa-l intrebi ce parere are.

iustin (35 comentarii)  •  18 octombrie 2011, 15:24

cineva a zis „ca sa fii pictor bun tre sa stii in primul rand geometrie”

Chis Alexandru (20 comentarii)  •  18 octombrie 2011, 16:52

„A fost odata, ca-n povesti/A fost ca niciodata/Un sport regesc, cu microbisti/Iubit de lumea toata… ” Din pacate, odata cu marile interese de natura financiara, a aparut si pervertirea, mistificarea, trucarea si… prostirea in fata, chiar si impotriva celor mai clare si dovedite evidente. Se spune ca diversitatea de pareri este un lucru benefic, numai ca in fotbal diversitatea de pareri reprezinta elementul de inducere in eroare a celor care sufera atunci cind echipa favorita se afla intr-o situatie jenanta din varii motive, motive care – de regula! – se tin ascunse, „se baga sub pres”, datorita atit celor care pastoresc echipa respectiva dar, mai ales, dar si a celor care fie emit pareri si teorii menite a ascunde adevarul sau a-si proteja o pozitie sau functie intr-un angrenaj. Deseori ma intreb: DE CE ZIARISTII AU PARTY-PRIURI? DE CE, VIZIBIL, FAVRIZEAZA IN MATERIALELE PE CARE LE EXPUNE PUBLICULUI LARG(cronica scrisa, interviuri, moderari tv, etc) ANUMITE ECHIPE? CUM CATALOGHEAZA PRESA IESIRILE REPETATE „PE STICLA” ALE „REGELUI GIGI DE LA PALATUL SAU”? Chiar nu mai exista decenta? Asa de usor se cumpara oamenii? Cred ca asanarea racililor din fotbalul romanesc ar trebui sa inceapa nu de la virful FRF, ci de la virful mass-mediei. Onestitatea celui care traieste din pareri si idei despre acest sport se cultiva din generati in generatie si nu se dobindeste prin grosimea teancului cu care se cumpara tacerea sau complicitatea.

dyers_eve (7 comentarii)  •  18 octombrie 2011, 17:58

Parca Mark Twain spunea ca „exista trei feluri de minciuni: minciunile, minciunile sfinte si statisticile”.
O statistica nu e decat un instrument. Valoarea ei depinde mult de cel care o foloseste.
De exemplu, Piti nu stie la ce-i buna. El stie de gropi si damburi, iarba-nalta si bine udata si „organizarea jocului” (neologism pentru stramosescu „curu-n poarta”).
Mi-a placut si eufemismul tau, „antrenor intuitiv”. Adica merge la bulan, ca sa-nteleaga si el ca nu l-ai injurat. Vorba aia, Piti nu le stie, dar le nimereste.

motanul incaltat (455 comentarii)  •  18 octombrie 2011, 19:39

De ce amesteci un film romantic cu un fotbal profesionist??? Noi trebuie sa vedem clar toate aceste date despre Cristi Tanase sa vedem cit pe din afara e cu sortul asta… De asemeni pt.Banel si sa-l trimitem apoi sa concureze cu Ushan Bolt nu cu Cristiano Ronaldo…De asemeni trebuie aratate lui Piturca sa vada cit de varza e Cocis sau lui Razvan cit fotbal stie Florescu…. Si bineinteles FRF,ca sa-l demita pe Piturca cit nu e prea tirziu…De ce-i necesar-pt ca traim in sec xxi,pt..ca incepind de la scoala generala,copii ssunt notati,si pt.ca in marea majoritate a serviciilor intr-o societate normala ,oamenii sunt evaluati la servici. Si pt.ca nu mai suortam sa vina orice antrenor sa ne spuna cit este de bun Cocis,Banel,Costea sau Tanase,cind toata tara vad ca ei n-au nici o legatura cu fenomenul….

cosmin (1 comentarii)  •  18 octombrie 2011, 21:29

Un articol pe gustul meu!

Toti se pricep la fotbal si cred ca doar pe baza de intuite
pentru a realiza performanta

@meka. Ba da, statistica poate vorbi si de talent, si de forma si de multe alte lucruri atata timp cat ai un om suficient de inteligent sa asigure in formulele folosite ponderea acestor factori.

nypd (32 comentarii)  •  18 octombrie 2011, 22:43

Un spectator apreciaza spectacolul ca d-aia se cheama spectator, toate datele alea sunt nimic pe langa un gol, dribling sau o faza reusita, dar sa produci spectacol trebuie sa stii cum sa faci acel puzzle care se chiama echipa, inr-un moment determinat, analizand datele statistice si fisele psiho-fizice ale jucatorilor.
Acestea sunt ustensile de baza pentru un tehnician modern sau profesionisti ai domeniului cu conditia sa stie sa le interpreteze corect.

Adi (56 comentarii)  •  18 octombrie 2011, 22:46

din pacate, presa romaneasca are o mare vina: nu sustine echipele romanesti in Europa. Se strofoaca sa le gaseasca hibe si sa le prezica esecul. Din cauza asta, echipele noastre pierd, iar strainii ne bat. Fiindca strainii stiu sa isi sustina echipele in presa lor. Noi doar ne batem in vorbe, intre noi, chiar si cand inamicii sunt straini…

costi (4 comentarii)  •  19 octombrie 2011, 6:28

A fost verificat articolul de jiji?

gilos (147 comentarii)  •  19 octombrie 2011, 8:03

hmmm

Pai, traim in secolul XI, ce sa-i facem ? Astea-s vremurile…
Ne plac sau nu, statistica si tehnologia face parte din viata noastra.
Sigur ca era mai romantic fotbalul acum cincizeci de ani , asa cum erau mai romantice scrisorile decat email-urile.

Chris2 (60 comentarii)  •  19 octombrie 2011, 9:21

Este unul din cele mai importante progrese facute in fotbal. Acum nesimtitul de fotbalist care statea cu mana in sold juma de meci iar apoi ii spunea antrenorului ca el totusi a alergat, totusi a incercat, bazandu-si vorbele exclusiv pe impresia artistica, acum, el, azi, nu mai are ce zice. I se da foaia cu cifrele in mana, si poate sa si-o puna sub perna noaptea…cat despre cifrele reci, gen exemplul C.Ronaldo din articol, eu unul nu citesc aceste cifre si nu ma intereseaza. Valoarea se vede, si nu are nevoie de cifre pentru a iesi la suprafata. Cifrele sunt pentru ceilalti, pentru cei slabi, pentru a li se arata in fata ce reprezinta de fapt.

leo (1 comentarii)  •  19 octombrie 2011, 10:27

Cred ca acel fotbalist care este indolent se poate observa si ochiul liber( Cristea) , sau cel muncitor (Nicolita) .Statisticile s-au nascut din dorinta televiziunilor de a avea emisiuni bazate pe analiza fazelor litigioase..cum a gresit arbitrul cutare cu 5 mm si n-a acordat of-side, cum a dat un fundas cu cotul si adversarul a cazut fulgerat de parca il lovise Morosanu. Statisticile sunt necesare profesionistilor si nu vad oportune emisiunile bazate pe analiza amanuntita a fiecarui meci cu invitati de marca ai fotbaluli sau ai arbitrajului. De fapt, cu calculatorul in fata multi viteji se arata !!

Comentează