Vizualizarea mizeriei
Iancu şi Piţurcă s-au împroşcat cu zoaie. Sabrerii au cîştigat bronzul. Pe cine credeţi că a preferat publicul?
Trebuia tăiată legătura? Probabil că da. Cum, dom’le, probabil? Nu vă enervaţi, nu încă, nu foarte tare! Da, colegul meu Silviu Samuilă […]
Iancu şi Piţurcă s-au împroşcat cu zoaie. Sabrerii au cîştigat bronzul. Pe cine credeţi că a preferat publicul?
Trebuia tăiată legătura? Probabil că da. Cum, dom’le, probabil? Nu vă enervaţi, nu încă, nu foarte tare! Da, colegul meu Silviu Samuilă ar fi trebuit să intervină măcar de la un punct încolo în „dialogul” dintre Piţurcă şi Iancu. Dar ţi se poate întîmpla oricînd. Mai ales cînd îţi construieşti aceste studiouri cu subiecţi din fotbal, o lume pestriţă, ciudată şi din multe puncte de vedere nefrecventabilă. Iar dacă o să vă spun că violenţa limbajului celor din studio sau de la telefon te poate bloca la un moment dat, o să fiţi convinşi că nu fac altceva decît să-l absolv pe moderator.
Tocmai pentru că eu nu am fost niciodată moderator, nu ştiu cum aş reacţiona atunci cînd un domn cu glas mieros îl întreabă pe un alt domn cu glas nefabricat dacă e homosexual, iar celălalt face o pauză de respiraţie, ca la teatru, pentru a potenţa aşteptarea auditoriului, apoi deversează o găleată de lături în capul opozantului. Orice explicaţii aş găsi pentru episodul cu pricina, voi fi suspectat de ipocrizie ori de interesată solidaritate de breaslă. De aceea, nu am de gînd să însăilez aici un articol despre vicisitudinile meseriei noastre de ziarişti şi a ingratei ocupaţii de invitaţi într-un studio de televiziune. Discuţia e fără capăt şi fără speranţă.
Aş putea să mă prefac indignat. Să deplîng apetitul emisiunilor sportive pentru derizoriu, să observ contrariat acelaşi lucru apropo de conţinutul site-ului gsp.ro, de vreme ce la îndemînă sînt subiecte care-i înnobilează pe jurnalist şi pe cititor/telespectator deopotrivă, precum bronzul mondial cîştigat de sabreri, revenirea Oltchimului la starea galactică ori exemplul de altruism planetar al lui Robby Baggio, budist, vegetarian şi personaj activ pe scena a actelor caritabile alturi de Dalai Lama sau Gorbaciov.
Aş putea să mă prefac, să interpretez rolul celui murdărit, al omului care vibrează doar la frumuseţea oferită de plutirea patinatorilor pe gheaţă şi de graţia jucătorilor de badminton. Ar da bine să fiu portavocea celor care s-au săturat de scandal şi vor fenomen sportiv. Aş putea toate lucrurile astea, dar mă opresc nişte cifre. Pe net, articolul despre scandalul dintre Iancu şi Piţurcă a strîns 20.239 de vizualizări, cărora li se adaugă alte 26.375 venite din vizionarea clipului. Un total de 46.614 vizualizări pentru o mizerie. Iar acum, momentul adevărului. Articolul care a relatat performanţa băieţilor de la sabie a strîns aproape 3500 de vizualizări. 46.614 împărţit la 3.500 fac 13,31. De 13 ori şi ceva a fost mai urmărită şi mai atrăgătoare mizeria decît performanţa. Cu sec, fără recurs. O, da, aştept comentariile în care mi se va explica pe îndelete că n-am înţeles nimic şi că ne place să ne tăvălim în noroi.