Dio, curcubeul muzicii

Ronaldo Giovanni Padovan a ales curcubeul. Catch the Rainbow. L-a prins într-o dimineaţă de duminică. Ronaldo Giovanni Padovan, adică Dio. Ronnie James Dio. A murit după o luptă scurtă şi inegală împotriva cancerului la stomac despre care aflase în noiembrie […]

luni, 17 mai 2010, 5:48

Ronaldo Giovanni Padovan a ales curcubeul. Catch the Rainbow. L-a prins într-o dimineaţă de duminică. Ronaldo Giovanni Padovan, adică Dio. Ronnie James Dio. A murit după o luptă scurtă şi inegală împotriva cancerului la stomac despre care aflase în noiembrie trecut. Chimioterapia a însemnat doar chin şi speranţă deşartă. Avea 67 de ani şi o istorie în spate. Era parte a istoriei rockului şi rămîne parte a ei.

Dacă l-ai ascultat o dată, e suficient. Întîlnirea cu vocea lui e definitivă. Curată, profundă, vibrantă, puternică. Emoţionantă şi sfîşietoare, caldă şi penetrantă. O voce în perfect dezacord cu ambalajul, pentru că Dio arăta înspăimîntător. Un personaj rocambolesc, desprins parcă din filmele lui Fellini, din gîtlejul căruia ieşeau însă nişte sunete din altă lume. Putea să cînte orice, heavy metal, balade, arii din opere. Magia unui glas supranatural care evada dintr-un trup damnat, ce efect al sorţii!

A fost alături de Ritchie Blackmore la Rainbow, atunci cînd acesta ieşea din legenda Deep Purple, apoi împreună cu Tommy Iommi şi Geezer Butler, la Black Sabbath, înlocuindu-l pe Ozzy Osbourne. De fapt, el nu l-a înlocuit pe Ozzy. Dio nu era un substitut. Un mare vocalist îi urma unui alt mare vocalist. Sabbath-ul se împarte în două ere. Cu Ozzy şi cu Dio. Ultimii ani i-a dedicat propriului proiect şi colaborărilor cu prietenii. Sufletul nu îi era schilod.

Ronnie James Dio a ales curcubeul într-o dimineaţă de duminică. Înaintea lui i-am pierdut pe Hendrix, Janis, John Bonham, Pete Bardens, Rick Wright şi Syd Barret. Şi alţii. Prea mulţi. Prea repede. Ne-au dăruit muzică. Prea puţină muzică, mult mai puţină decît şi-ar fi dorit să ne lase. Mult mai bună decît lumea pe care au părăsit-o şi de care ne vom trata ascultîndu-i. În toate dimineţile cu şi fără curcubeu.

Vă recomand!
>> Ronnie James Dio – Cacth the rainbow

>> Ronnie James Dio – Holy diver

>> Ronnie James Dio – Rainbow in the dark

Comentarii (63)Adaugă comentariu

igelu (3 comentarii) • 17 mai 2010, 18:03

Intr-adevar, am citit astazi dimineata despre disparitia acestui mare vocalist:Dumnezeu sa-l odihneasca.
Este laudabil ca se mai gaseste cineva sa scrie asa frumos despre un adevarat geniu al muzicii.

bozo (21 comentarii) • 17 mai 2010, 18:25

O voce extraordinara si inconfundabila, Dio reprezinta o borna importanta in istoria rockului.
Desi traitor in comunism, anii ’80 reprezinta pentru mine una dintre cele mai frumoase perioade din viata.
Cu siguranta ca viata ar fi fost trista fara muzica rock inregistrata la mana a 3a pe casete de slaba calitate.
Am si acum pe niste casete AGFA si ORWO albumele Holy Diver si vechiul Rainbow, albume de referinta care nu s-ar povesti fara sa fi fost vocea magica a lui Ronnie James.

Pacat ca anii trec, si zeii ce-si faceau veacul printre noi incep sa plece acasa.
Probabil ca sunt nostalgic, dar parca prea multe valori se grabesc sa moara si prea putini vin sa le ia locul.

Dumnezeu sa-l odihneasca pe Dio.

Frumos articol, desi despre un eveniment foarte trist.

DiAs (2 comentarii) • 17 mai 2010, 18:34

Rest in peace Dio
Metalul este in doliu 🙂

Florin (9 comentarii) • 17 mai 2010, 18:35

Draga Crisitan,

In aceasta dimineata am incercat printr-un post la articolul tau despre CFR sa-ti sugerez (desi imi era evident ca mai devreme sau mai tarziu o vei face) sa scrii un articol despre disparitia inegalabilului Dio.

Din pacate postul mi-a fost cenzurat din motive nu tocmai lesne de inteles … 🙁

Ma bucur ca ai ales acest subiect in dauna concertului AC/DC (care banuiesc iti era un alt articol in pipeline) in special datorita diferentei nete calitative a muzicii lui Dio fata de AC/DC.

Ca de obicei, articolul tau este excelent si foarte emotionant.

Cristian te compatimesc ca esti obligat sau ai ales cu bunastiinta sa-ti canalizezi talentul deosebit in filozofii despre pseudo sportivii Ligii I.

Urmeaza un bref pasaj de istoire pentru cei tineri.

Dio a fost unul dintre idolii adolescentei mele si, alaturi de Geoff Tate (Queensryche), Jorn Lande (Ark, etc.) si Daniel Gildenlow (Pain of Salvation), una dintre cele mai complete si versatile voci din heavy metal, capabile sa baleieze tot registrul vocal dintre inger si demon.

Perioada lui de glorie se intinde intre 1975 – 1984 si contine 3 albume cu Ranibow-ul lui Ritchie Blackmore, 2 albume cu Black Sabbath (dintre care „Heaven and Hell” este considerat de foarte multi ca fiind cel mai bun album de heavy metal inregistrat vreodata) si 2 cu propriul sau grup. Cam toate piesele acestor albume sunt de o imensa factura calitativa.

Le-as recomanda celor mai tineri, sau celor care nu l-au descoperit inca pe Dio sa asculte cateva dintre urmatoarele piese:

Rainbow:

Stargazer, Catch the rainbow, Kill the king, Man of the Silver Mountain, Gates of Babylon

Black Sabbath:

Children of the sea, Heaven and hell, Die young, Lonley is the world, Voodoo, Sign of the southern cross, Falling of the edge of the world

Dio:

Stand up and shout, Holy diver, Don’t talk to strangers, shame on the night, We rock, The last in Line, I speed at night, Egypt

Muzica lui ramane vesnica,
Condoleante familiei,
Florin

alex c (5 comentarii) • 17 mai 2010, 18:41

am auzit dimineata si am fost foarte trist … inca eram euforic dupa prestatia de aseara a celor de la ac/dc…ma bucur ca ai scris despre dio…multe generatii au fost fermecate de vocea lui…

Michell (4 comentarii) • 17 mai 2010, 19:19

Greu de primit asa o veste in dimineata asta, mai ales dupa showul AC / DC de aseara.

L-am vazut in 98′ , la polivalenta, o voce si o muzica incredibila.

No comment, R.I.P King Dio, „You’ve been left on your own
Like a Rainbow in the Dark !”

dan (3 comentarii) • 17 mai 2010, 19:27

Iti multumesc Dio pentru ca ai existat!

adymmpb (3 comentarii) • 17 mai 2010, 19:30

Cu siguranta va fi solist in corul ingerilor.
R.I.P. Dio.

WALKER (1 comentarii) • 17 mai 2010, 19:35

R.I.P. MAESTRE! UNUL DINTRE PUTINII MARI SOLISTI AI ROCK-ULUI NE-A PARASIT, DAR MUZICA LUI A RAMAS! RESPECT DLE GEAMBASU ACEST ARTICOL ( DE AZI SUNT FANUL TAU)

peccatum (7 comentarii) • 17 mai 2010, 20:46

Domnule Geambasu respectele mele pentru acest articol, v-am vazut la foarte multe evenimente si in public si in zona presei. Va recomand sa lecturati daca aveti timp o scrisoare cu adevarat emotionanta adresata lui Dio de catre Lars ulrich pe care o puteti gasi la aceasta adresa http://metallica.com/index.asp?item=603183 .

Aloha (1 comentarii) • 17 mai 2010, 20:52

RIP Dio.

je (12 comentarii) • 17 mai 2010, 21:27

Drum bun, Holy Diver…
Si pe langa vestile triste, aflu cu mare placere ca patronul CFR-ului e fan Judas Priest si Iron Maiden!
Up the Irons!

Daniel-Silvian Petre (1 comentarii) • 17 mai 2010, 21:57

Va multumesc din suflet, domnule Geambasu, pentru articolele acestea „rock n roll” care, aparent, nu au nici o legatura cu un ziar sportiv.
Ma simt mai putin singur.

Sibelius (36 comentarii) • 17 mai 2010, 22:27

Multumim DIO,
Multumim Cristi pentru articol.

aldorado (2 comentarii) • 17 mai 2010, 22:40

florin, diferenta calitativa dintre AC/DC si Dio e in ochiul, sau in acest caz, urechea celui care primeste informatia muzicala. am fost si sunt un fan al lui Dio in detrimentul celor de la AC/DC dar niciodata nu voi spune ca unii sunt mai buni decat altii. mi se pare lipsit de sens, totul e o chestiune de gust, mai ales intre personalitati cu greutate in lumea muzicii de acest gen. in orice caz, Dio va ramane o legenda in eternitate. sa se odihneasca in pace!

NarutoSSLazio (1 comentarii) • 17 mai 2010, 22:40

Felicitari pentru articol. E fabulos ca intr-un ziar de sport din Romania se aminteste despre legendele muzicii. Bravo!!

R.I.P. Dio. Multumesc.

Mihai (3 comentarii) • 17 mai 2010, 23:03

R.I.P. Am sperat sa il revad in vara cu Heaven & Hell… o intalnire la care nu cred ca si-ar fi dorit sa lipseasca. Sper ca Iommi & co. sa cante in amintirea lui.

cb (2 comentarii) • 17 mai 2010, 23:07

RIP Dio!

CoolGlowyThingy (1 comentarii) • 17 mai 2010, 23:16

Dio has rocked
For a long, long time.
Now it’s time for him to pass the torch….

Tenac – Dio

Sonisphere va fi gol fara tine, Dio! God rest your soul!

al_bundy (2 comentarii) • 17 mai 2010, 23:26

Si cat l-am asteptat sa vina in Romania….acum cand trebuia sa ajunga D-zeu a avut alt plan cu el.R.I.P. Dio!!! Vei ramane mereu in inimile noastre.

Cristian Geambaşu (301 comentarii) • 18 mai 2010, 0:58

Putine lucruri ar mai fi de spus dupa aceste mesaje. Imi pare rau ca am scris despre Dio de-abia atunci cind Dio a iesit din scena. Poate pentru ca am crezut ca este nemuritor. De fapt, este. El si toti ceilalti pe care i-am amintit si care si-au incheiat prea repede trecerea prin lume.

Ema (1 comentarii) • 18 mai 2010, 3:22

RIP Ronnie James Dio. Sunt profund emotionat domnule Geambasu ca ati scris despre Dio pe blogul dumneavoastra de la GSP. Nu ma asteptam sa gasesc in locul asta un elogiu pentru una din marile voci ale rockului. Pentru ca nu va cunosteam preferintele muzicale, a fost o surpriza placuta. Chiar daca a fost dupa ce a murit nu e nici tarziu, nici devreme, pentru ca un om ca Dio e exact cum ati scris, nemuritor. Am de facut o addenda, numele lui din acte a fost Ronald James Padavona.

novac (5 comentarii) • 18 mai 2010, 4:50

frumos din partea ta ca ai scris de dio!
pacat ca multi romani nu l-au inteles

bv geambasu (1 comentarii) • 18 mai 2010, 7:56

Multumim pentru articol

Paul Slayer (8 comentarii) • 18 mai 2010, 9:25

Dumnezeu sa-l ierte! L-am vazut anul trecut cu Heaven and Hell (adica Black Sabbath, varianta cu Dio) si a fost la inaltime, ca de obicei.
http://paulslayer.blogspot.com/2010/05/dio-nu-mai-canta.html

Riff (1 comentarii) • 18 mai 2010, 9:25

Prin ’81 eram in armata la statia de amplificare a regimentului si vine unu la mine cu o caseta sa o bag pe post. Era „Heaven and Hell”. Din secunda aceia Dio si Iommi au devenit idolii mei. Dio a fost unic prin vocea lui, de departe cel mai bun vocalist din istoria hard rock-ului…un imparat…peste Ozzy si Robert Plant care au fost „doar” regi..

klaus (1 comentarii) • 18 mai 2010, 9:43

„There’s no sign of the morning coming
You’ve been left or your own
Like a rainbow in the dark
A rainbow in the dark”

Am crescut cu muzica LUI, cu Black Sabbath…ascultam aseara albumul Holy Diver si plangeam…incredibil, nici acum nu-mi vine sa cred…va dainui prin muzica pe care a lasat-o pentru totdeauna!! DIO will live forever in our hearts! RIP

mmm (1 comentarii) • 18 mai 2010, 10:52

In the heat and the rain
With whips and chains
Just to see him fly
Too many die
We build a tower of stone
With our flesh and bone
To see him fly
But we don’t know why
Ooh, now where do we go

Adrian Popa (2 comentarii) • 18 mai 2010, 11:11

o viata de rocker nu valoreaya nimic. dar nimic nu valoreaya cat o viata de rocker.
rip Dio
„too late”

kosmyn93 (11 comentarii) • 18 mai 2010, 11:50

Felicitari domnule Geambasu pt articol.Pentru mine,DIO,n-a murit,sunt un fan al lui de mic copil si o sa ascult muzica lui toată viata,multi,foarte multi muzicieni,mai tineri,uni mai celebrii alti mai necunoscuti,ia-u preluat stilul de muzică,asa că DIO nu va muri niciodata.

BoboRock (2 comentarii) • 18 mai 2010, 12:11

cat imi doream sa il vad vara asta la Sonisphere…
adio Dio, god rest your soul

Nikko (36 comentarii) • 18 mai 2010, 12:36

Da, uneori (poate chiar prea des), „life sucks”. Dar a lasat mult in urma si asta il va pastra in memoria colectiva.

We believed we’d catch the rainbow
Ride the wind to the sun
Sail away on ships of wonder
But life’s not a wheel
With chains made of steel.

We are The Last in Line (1 comentarii) • 18 mai 2010, 12:54

In 1988 eram tanar si ma bucuram sa fiu inconjurat de tineri ca mine care ascultau muzica. Atat ei cat si parintii lor. Eram in majoritate.

In 2010, copiii mei cresc inconjurati de copiii celor care in anii copilariei mele intelegeau dintr-o prelucrare dupa Bach o insiruire de zgomote. Imi confirmau asta prin modul aritmic in care bateau in teava. Acum copiii acestora determina regulile iar in teava, de data asta, ar trebui sa bat eu, cand maneaua vecinului il trezeste debusolat pe cel mic, din somnul lui de pranz.

In 1998 DIO a cantat in Romania. A fost cel mai prost platit artist mare (si nu mare artist) care a acceptat sa cante la Polivalenta. Pentru ca nu o facea pentru bani. Cine a fost acolo a simtit asta.

R.I.P, Ronnie! Muzica ta si a altor muzicieni imensi ca tine, mi-a marcat copilaria si mi-a ghidat adolescenta. Sa fi sigur ca si copiii mei o asculta. Chiar daca aici, in Romania suntem in minoritate.

AmunRa (2 comentarii) • 18 mai 2010, 13:38

RIP Dio. Speram sa-l vad la Sonisphere. Vestea mortii sale a fost ca un dus rece dupa o noapte calda (AC/DC).
Felicitari pentru articol.

Broascablajina (2 comentarii) • 18 mai 2010, 14:30

Dio is a Rock God, no one will ever beable to copy the pure sound his music had. Thank you for everything you’ve done for metal, Dio.

Grati (1 comentarii) • 18 mai 2010, 15:10

Sunt sfasiat. Pentru mine Dio era nr.1. Zi de zi ma uitam pe site-ul lui in speranta ca se va face bine cu toate ca Wendy posta un singur mesaj pe luna. Raman cu amintirea si privilegiul de a fi vorbit 20 min. cu el la Bucuresti in 1998 si cu satisfactia de a fi avut inspiratia de a ma duce in august 2009 pana la Atena pentru a-l vedea cu Heaven&Hell.A fost magic!
Chiar daca, dupa parerea mea, metalul a pierdut vocea lui nr1 pierderea suferita prin disparitia unei asemenea calitati umane este si mai mare!
Dumnezeu sa-l odihneasca in pace!
R.I.P. RONALD JAMES PADAVONA

Fratello Metallo (3 comentarii) • 18 mai 2010, 15:13

RIP DIO!!!!
SPER CA LA Sonisphere LOCUL SA RAMANA LIBER, SI SA NU FIE OCUPAT DE „MESERIASI” : IRIS, HOLOGRAF, VOLTAJ, DIRECTIA V, COMPACT, ANTRACT, TROOPER, ETC…
AR FI O BLASFEMIE!!!!

AlexOne (2 comentarii) • 18 mai 2010, 15:18

Imi aduc aminte si acum de parca a fost ieri cum cu alocatia din liceu imi cumparam bilet la concertul de la Polivalenta. Parca 75000 m-a costat atunci plus nervii maica-mii. Singurul care era entuziasmat era taica-miu de la care am deprins si eu de mic gustul pt muzica rock.
Un concert cum nu mai vazusem pana atunci , am pierdut si ultimul metrou ca sa stau sa pot asculta piesa We Rock cantata cu toata sala. Nu am sa uit momentele alea niciodata iar Dio si-a inceput drumul catre constelatia unde se duc toate stelele muzicii rock .

misu (15 comentarii) • 18 mai 2010, 15:27

Nici acum nu imi vine sa cred ca Dio a murit…de fapt el si-a asigurat nemurirea prin vocea sa, prin talentul sau…va dati seama cat de valoroasa incepe sa devina trupa de rock a raiului? Am avut ingeri pe pamant si poate nu i-am pretuit la adevarata lor valoare…printre ei, si Dio. Acum s-a intors la locul lui, alaturi de zei…RIP Ronnie James Dio.

misu (15 comentarii) • 18 mai 2010, 15:33

A, scuze, si inca ceva, ca un PS sau mai degraba ca un avertisment: bucurati-va ca inca il mai avem pe Coverdale! Apreciati-l la adevarata lui valoare, e printre ultimii ramasi!

tommy (1 comentarii) • 18 mai 2010, 16:25

draga cristian, frumoase cuvinte
nu stiam ca esti rocker, de acum te stimez si mai mult.
pe langa multe lucruri dio ne-a dat si semnul acela pe care il fac toti rockerii, cu palma deschisa si cu doua degete indoite.

Allex (1 comentarii) • 18 mai 2010, 16:39

Ce rau imi pare ca nu-l mai putem vedea la Bucuresti…pacat…o voce unica! R.I.P. Dio! \m/

Bodo (1 comentarii) • 18 mai 2010, 17:11

Absolut fabulos…A fost vocea muzicii rock…
Chiar eram curios daca vei scrie ceva despre el…
R.I.P Ronnie James Dio

miercuri, 18 mai clubul Heaven and Hell va organiza o seara speciala dedicata acestei legende a muzicii.

Robert (5 comentarii) • 18 mai 2010, 18:35

Muzica, templul Regelui Curcubeu

Excelent articol. Felicitari Cristian! Si pentru a evita nenoricea uitarii acestor zei ai muzicii, ce-ar fi sa ne scrii o data pe luna cateva cuvinte despre un monument al muzicii rock.

Ar fi frumos!

Ma aplec, cu stima Robert

paul (1 comentarii) • 18 mai 2010, 19:55

Un articol incredibil de bun ! Felicitari

Phil Anselmo (1 comentarii) • 18 mai 2010, 20:45

„One day in the year of the fox / When the bell
began to sing / It meant the time had come for the one to go / To the temple of the king.”
Rock In Peace, Mr. Ronald James Padavona!

Alpin (18 comentarii) • 18 mai 2010, 22:41

Multumesc din suflet pentru articol, DOMNULE Geambasu!!!!!!!!!!!!

Alpin (18 comentarii) • 18 mai 2010, 22:46

Citind postarile, am dat de ceva scris de Misu, despre David Coverdale. Asa e!!! Sa nu ne amintim de el dupa… Imi amintesc, prin ’74, l-a inlocuit pe Ian Gillan la Deep Purple. Ce ciuda ne era pe el!! Noua, care il credeam pe Gillan un ZEU!!! Dar, ni-a trecut demult!!!!! RIP Dio. Don’t forget Coverdale.

petitje (1 comentarii) • 18 mai 2010, 23:08

frumos si adevarat articolul. dupa parerea mea Heaven and Hell (Black Sabbath) e printre cele mai bune chestii pe care le-a scos- linie melodica, poezie, spirit etc
Cat despre voce, el era Vocea!

Doru Ungureanu (2 comentarii) • 19 mai 2010, 6:07

Daca Dio ar putea citi milioanele de mesaje de la cei carora le-a marcat viata, atunci ,acomodarea in Rai ar fi foarte usoara. Pentru mine, sa-l vad live, a insemnat enorm.Chiar daca am calatorit 32 de ore cu trenul personal, faptul ca l-am vazut pe cel pe care in adolescenta il consideram un zeu, nu am simtit nici un strop de oboseala. Si acum pastrez la loc de cinste biletul de intrare la concert. D-zeu sa te odihneasca in pace suflet urias. Multumesc pentru tot ce mi-ai daruit! „Sing me a song, you’re a singer…”