Dor de bici

Mai avem puţin şi îl scoatem vinovat pe Voina că am pierdut fără luptă Basarabia

Dinspre Danemarca adie aer polar. Katrine şi Kristine Lunde ne trimit complimente, dar ne sfătuiesc să nu ne facem iluzii. Sînt puternice. Ştiu. Ştim. Acasă, […]

Mai avem puţin şi îl scoatem vinovat pe Voina că am pierdut fără luptă Basarabia

Dinspre Danemarca adie aer polar. Katrine şi Kristine Lunde ne trimit complimente, dar ne sfătuiesc să nu ne facem iluzii. Sînt puternice. Ştiu. Ştim. Acasă, lumea încurajează Oltchimul, deşi patria e mai rezervată acum cu superlativele decît înaintea turului. Înfrîngerea de la Herning a mai avut un efect. Mai punem frîne. Observăm că galacticele noastre au totuşi bugete de pămîntene. Apoi ne spunem că nu joacă doar banii, lucru adevărat la nivelul atins de vîlcence. Nu e rău că se chibiţează şi pe alte teme, pentru că după mult timp handbalul taie hegemonia Ligii Unde Meciurile Se Joacă În Faptul Nopţii.

Bine mascată în spatele vorbelor mieroase, una dintre pricipalele teme este Radu Voina. Îndoiala în capacitatea profesională a omului de pe banca Oltchimului. Rezerva faţă de puterea acestuia de a-şi motiva echipa. Oameni din fenomen ori de pe lîngă te iau deoparte şi îţi şoptesc conspirativ că omul nu e ce ar trebui să fie, că el nu e altceva decît un paravan pentru toanele fetelor. Că ştie ceva meserie, dar nu are calităţile de războinic ale lui nea Ghiţă Tadici. Apare din nou tema biciului lipsă în antiteză cu zăhărelul.

Vasile Stîngă, una din cele trei mari guri de foc ale istoriei handbalului nostru alături de Gruia şi Birtalan, aminteşte o întîmplare de acum 21 de ani, cînd Steaua pierdea finala Cupei Campionilor în faţa lui SKA Minsk. Şi în episodul evocat într-un articol din Evenimentul zilei tot Radu Voina pare veriga slabă. Voina stătea atunci pe banca Stelei, Steaua care pierdea la Minsk avantajul confortabil de 6 goluri acumulat la Bucureşti. Stîngă nu o spune explicit, dar nu e nevoie. Echipa s-a dus prea relaxată la Minsk, zice fostul mare golgeter, unde ruşii, bieloruşii şi ucrainenii au măturat pe jos cu ai noştri, 37-23. Ultima echipă de dimensiuni continentale a Stelei eşua din cauza lipsei de concentrare. Cine acţionează asupra psihicului jucătorilor, cine îi curentează înainte şi în timpul partidelor? Antrenorul. Radu Voina e vinovat şi pentru finalele pierdute, şi pentru finalele nejucate, şi pentru finalele la care n-am visat vreodată. Ce simplu!

Nu sînt specialist în handbal, dar am văzut nişte meciuri şi am apucat vremurile cînd dădeam tonul la cîntec în acest sport. Nu-mi amintesc de istericale marca Nicu Nedef. Privesc cu interes şi cu simpatie aventura Oltchimului. Continuu să cred că o persoană se poate impune în faţa grupului purtîndu-se civilizat. Iar domnişoarele şi doamnele din teren au datoria să joace cît pot ele de bine tocmai pentru că la paritate de sfaturi tehnico-tactice din peisaj lipsesc sudălmile. Cred în modelul Radu Voina. Fiindcă mai cred în modelul Jakob Vestergaard. Întrebaţi-o pe Cristina Vărzaru de cîte ori a înjurat-o antrenorul.