28-21. Mulţumim Paula!
Fără Ungureanu în poarta Oltchimului, vorbeam despre un dezastru. Aşa, e doar o înfrîngere amară
Optimistul. Jumătatea plină a paharului. Am ajuns să jucăm finala Champions League. La handbal, la fete, dar e finala Champions League.
Pesimistul. Jumătatea goală a […]
Fără Ungureanu în poarta Oltchimului, vorbeam despre un dezastru. Aşa, e doar o înfrîngere amară
Optimistul. Jumătatea plină a paharului. Am ajuns să jucăm finala Champions League. La handbal, la fete, dar e finala Champions League.
Pesimistul. Jumătatea goală a aceluiaşi pahar. Am ajuns să jucăm finala Champions League. Fiind prima dată acolo, s-au văzut emoţiile. Lipsa experienţei.
Optimistul. Deşi Oltchim a pierdut, există şi un meci retur în care mai putem puncta măcar la impresia artistică. Altfel vor sta lucrurile la Bucureşti.
Pesimistul. Viborg a luat titlul de campioană europeană cîştigînd returul cu Gyor chiar în Ungaria. Deci să nu ne facem iluzii.
Handbalul e un sport parşiv, care nu se măsoară în note emoţionale. Optimiştii şi pesimiştii pot chibiţa, dar nu decid meciurile capitale.
Cine atunci? Antrenorii? Da. L-am văzut nervos pe Radu Voina. Nu ştiu cît de productive au fost sfaturile lui, dar şi-a ieşit din calmul acela olimpian şi britanic la un loc. E totuşi un pas înainte. Următorul ar trebui făcut la Polivalentă. Aici, la Bucureşti, e loc pentru oameni cu idei.
Cine mai hotărăşte soarta unei partide? Jucătoarele? Evident, ele în primul rînd. Dar Cristina Neagu a fost marcată ca Maradona de Gentile şi a punctat mai mult pe retina camerelor TV. Patricia Vizitiu şi Oana Manea au greşit cît pentru un campionat, iar Steluţa Luca mai există doar în apărare. Şimkute e limitată. Lecuşanu trebuie să inventeze şi şuturi, şi angajări. Şi pare vlăguită.
Capitolul Paula Ungureanu. Ea nu este copilă teribilă ca Neagu. Nici ea nu a mai jucat o finală de Champions League. Numai că la ea nu s-a simţit. Ea a strălucit. Ea a salvat pentru ca mai apoi celelalte să rateze. Ea a salvat iar, pentru ca din nou celelalte să dea cu piciorul, de fapt cu mîna, la norocul de a avea o portăriţă mare, o portăriţă care îşi pune faţa şi ficatul la bătaie pentru ca Ada Nechita şi Cristina Neagu să pozeze în primadone.
Capitolul Cristina Vărzaru. Românca din echipa Viborgului. A transformat toate loviturile de la 7 metri, a înscris, de pe extremă. Ea nu are tatuaje pe picioare, ci bandaje elastice. S-a bucurat reţinut de fiecare dată. Asta e probabil diferenţa dintre un profesionist şi un mercenar. Cristina Vărzaru, o româncă din Danemarca.
Andrei Crăciun
Maria Andrieş
Alin Buzărin
Radu Cosașu
Costin Ștucan
Oana Dușmănescu
Cristian Geambaşu
Gusti Roman
Ovidiu Ioaniţoaia
Theodor Jumătate
Radu Naum
Tudor Octavian
Cătălin Oprişan
Radu Paraschivescu
Răzvan Prepeliță
Traian Ungureanu
Andrei Vochin
Arhivă
Biografie completă
Toate articolele