Geamantanul lui Gicu

E mai mult decît o piedică în calea uitării, e un obstacol în calea alienării

Un geamantan. Pătrăţos, din piele neagră. Demodat. Destul de butucănos pentru standardele de azi. Inscripţionat cu litere de o şchioapă, „România”. Nu RSR, slavă Cerului! […]

E mai mult decît o piedică în calea uitării, e un obstacol în calea alienării

Un geamantan. Pătrăţos, din piele neagră. Demodat. Destul de butucănos pentru standardele de azi. Inscripţionat cu litere de o şchioapă, „România”. Nu RSR, slavă Cerului! Geamantanul lui Dobrin de la Guadalajara. Guadalajara, Groapa cu lei, poveştile lui nea Vanea Chirilă, driblingurile lui Dumitrache, întîlnirea cu Pele, statuia promisă lui Dembrovschi. Guadalajara, locul acela din Mexic unde naţionala României a jucat la Mondialul din Mexic, în ’70. Contra Angliei, Cehoslovaciei şi Braziliei. Geamantanul lui Dobrin a jucat în Mexic tot atîtea minute cîte a adunat şi proprietarul. Zero. Dar e parte a memoriei unui fotbal care mergea la un turneu final după o pauză de peste 30 de ani.

Se spune că obiectele păstrează ceva din sufletul omului căruia i-au aparţinut. Aţi băgat de seamă cum fără nici o explicaţie ne ataşăm de o cămaşă, de o cană, de un pix, de un ceas. Le păstrăm chiar şi după ce nu ne mai sînt de folos, cu sentimentul inexplicabil că o vreme ne-au însoţit şi au făcut parte din viaţa noastră. Nu e o constatare fundamentată ştiinţific, e doar o părere. Şi nu rîdeţi, nu vom intra în consideraţii esoteric-oculte. Nu zîmbiţi, mai ales pentru că amintirile legate de Dobrin dor! Legenda din jurul lui Gicu nu conţine nimic spectaculos în sens hollywoodian. Strălucirea personajului este tragică, finalul e trist. Celui care risipea bucurie de fiecare cînd călca pe teren i s-a răspuns cu cinism. Într-o cantitate suficient de mare încît să nu încapă într-un geamantan. 

George Tătaru, actualul proprietar al geamantanului, locuieşte la Florenţa. Spune că a obţinut o parte din lucrurile lui Dobrin prin intermediul fostului antrenor al Ajaxului, Ştefan Covaci, pe atunci vicepreşedinte la FRF. Domnul Tătaru are de gînd să scoată obiectul la licitaţie, iar suma obţinută să o folosească în scopuri caritabile. Nu ştiu cîţi bani ar putea obţine dl Tătaru pe un geamantan vechi de 40 de ani, dar dacă l-a iubit pe Dobrin, aşa cum pretinde, mi se pare că soţia marelui fotbalist ar fi singura destinatară posibilă.

De ce?, vor întreba cei mai practici. Să îşi aglomereze casa cu vechituri? Să îşi aducă aminte iar şi iar de experienţa cea mai tristă din cariera lui Gicu? Să vadă zilnic geamantanul în care nu a încăput niciodată un tricou de joc transpirat? Da, chiar dacă arde ochii, este şi asta o formă de stimulare a memoriei.

Pricep că George Tătaru originar din Feteşti şi rezident la Florenţa speră într-o pedeapsă blîndă pentru Mutu. Habar n-am cît de bine îl cunoaşte dumnealui pe medicul Fiorentinei, ce ştie despre sibutramină, doping în general, dar cred că deţinătorul geamantanului confundă drama lui Dobrin, figură tragică în perfecta ei vulnerabilitate, cu panica episodică a lui Mutu, dintre o orgie florentină şi un bairam la Novi Sad.