Cristian Geambaşu

Jurnalist box-to-box, de 25 de ani mereu în echipa ideală a presei de sport. Respectat, temut și foarte apreciat. Întotdeauna la obiect, tăios, fără ocolișuri

Biografie completă Toate articolele
Cele mai noi articole de Cristian Geambaşu
România nu este o echipă!

Radicevici, Grbici, Mehmedovici. Pe bancă, Kim Rasmussen. Cunoștințe mai vechi, adversare mai noi. În zi bună, Muntenegru poate bate pe oricine. Dovadă victoria cu Norvegia la distanță de 5 goluri. România are nevoie tot de o victorie la măcar 5 […]

...

Taci!

Asistăm de niște ani la o degradare alarmantă a relației jucător-antrenor în tenis. Poate ar fi și mai potrivit să spunem jucătoare-antrenor, fiindcă majoritatea copleșitoare a situațiilor provin din tenisul feminin. Antologica secvență în care Sorana Cîrstea îi cere arbitrei […]

...

Cine este cel mai mare adversar al naționalei României?

Calculele hârtiei indicau naționala masculină de handbal a României favorită în dubla întâlnire cu omoloaga din Kosovo. Incredibil, mai există așa ceva! Naționala Kosovo este una dintre puținele reprezentative în fața căreia România mai poate fi considerată favorită. Ca să […]

...

Dinamo pe modelul Barcelona

Totuși, modelul propus de asociația DDB este inspirat din organizarea unor cluburi ca Barcelona.

Lucrul esențial în acest tip de conducere este absența unui patron, a unui privat care face doar ce îl taie capul. În cazul unor entități ca […]

...

Acești doctori care îl enervează pe Marica

Hai că nici LeBron James nu ar fi zis-o mai bine decât Ciprian Marica! „Ne-am săturat de ăștia scoși în față să bage groaza în populație” este o frază-manifest a zilelor pe care le trăim și numai un om cu […]

...

Modelul Guineea

S-a întîmplat pe înserat. Nu se calificaseră la Mondialul din 2010, iar ministrul sportului a anunţat desfiinţarea echipei. Din 17 noiembrie 2009 naţionala de fotbal a Guineei nu mai există. Uite aşa, dintr-o dată, ca după o furtună de nisip […]

miercuri, 18 noiembrie 2009, 7:24

S-a întîmplat pe înserat. Nu se calificaseră la Mondialul din 2010, iar ministrul sportului a anunţat desfiinţarea echipei. Din 17 noiembrie 2009 naţionala de fotbal a Guineei nu mai există. Uite aşa, dintr-o dată, ca după o furtună de nisip care a acoperit totul în cale. „Din cauza lipsei de rezultate, dar şi a indisciplinei generale din lot” a fost explicaţia înaltului oficial. Nu îl cunoaşteţi, îl cheamă Fodiba Isto Kiira. Ministrul a observat că reprezentativa ţării sale a ieşit ultima în grupa de calificare pentru Cupa Mondială, după Malawi şi Burkina Faso, lucru care într-adevăr nu-i la îndemîna oricui. Logic, o dată cu echipa desfiinţată îşi pierd slujba şi antrenorii. Sînt, probabil, primii tehnicieni din istoria fotbalului care conduc o echipă pînă la capăt.

Naţionala de fotbal a României nu este în pericolul de a fi desfiinţată, deşi la rezultate ne batem pe burtă cu guineezii. Şi la motivele extrasportive ne-o dăm parte-n parte. Indisciplină generalizată. Cum or fi arătînd variantele de Săpunaru şi Mutu în variantă afro? Aşadar, pe români nu-i pîndeşte pericolul unei măsuri atît de radicale. În primul rînd, că noi nu avem ministru al sportului, fiindcă nu mai avem nici guvern. La noi nu se guvernează, se navighează. Şi se candidează. Nişte candidaţi la postul de preşedinte al ţării se pregătesc de nişte alegeri care ar fi trebuit să înceapă direct cu turul al doilea de scrutin.

Neaşteptat, acţiunea nu se petrece în centrul Africii, ci în sud-estul Europei, într-o ţară membră a Uniunii Europene, unde e posibil să mai avem un şef de trib al fotbalului din secolul trecut, care mai conduce şi acum ostilităţile dintre corturile rebele ale ligii celor care dau cu piciorul în minge. Organizarea tribală a fotbalului românesc funcţionează atît de bine, încît pe noi nu ne paşte desfiinţarea, ci ţintuirea la stîlpul infamiei, şi mai apoi rugul destinat tuturor ereticilor care se îndoiesc că naţionala se află pe un drum bun, că meciurile naţionalei valorează zeci de milioane de euro, iar ale campionatului sute, că Mitică e unic, că Naşu’ e de neînvins şi că sponsorii îşi dau la gioale ca să ajungă la Kiki Iancu şi la Ionuţ Lupescu.

Fodiba Isto Kiira, de ce nu vii şi pe la noi? Te aşteptăm cu pîine şi cu sare. Unii şi cu folcloriste!

Comentarii (13)Adaugă comentariu

craiova (1 comentarii)  •  18 noiembrie 2009, 20:05

inseamna ca la aia e coruptia 0..:)))..la noi e 99,9% cum sa se desfinteze poi astia d unde isi mai umfla burtile ..:))..hai sa fim seriosi…cu toate ca la fotbal sunt cam la egalitate cu guineea in acest moment

ockiu (5 comentarii)  •  18 noiembrie 2009, 22:15

frumoasa ironia si cam la fel de inutila ca multe altele lansate chiar de tine sau de colegii tai.
asta e.

sad (1 comentarii)  •  19 noiembrie 2009, 0:34

Si s-a desfiintat definitiv natioanal Guineei sau doar temporar? E pacat sa asistam treptat la moartea fotbalului … Asa cum state ca San Marino sau Andorra continua sa sustina o echipa nationala, puteau si cei din Guineea sa mai dea o sansa primei reprezentative. Distrugem cluburi si nationale, dar in schimb nu cream nimic in loc. Si toate astea se intampla pentru ca lumea de azi a uitat sa vada bucuria de a juca fotbal si e obsedata de performanta imediata cu costuri minime …

deian 14 (11 comentarii)  •  19 noiembrie 2009, 0:48

bravo

Dani (81 comentarii)  •  19 noiembrie 2009, 0:56

Neah…ironia e interesanta ,doar ca nu exista aceeasi clasa de marime pentru a putea respecta proportiile . Sigur nu vrei sa stii cum arata o varianta afro de indisciplina …ti-ar trece glontul pe la ureche ,si nu doar la figurat !
Totusi ,ma tot intreb : cum ar arata variantele afro ale unor personaje odioase precum dragomir sau familia becali…sigur nici eu n-as vrea sa stiu :p
P.S. : Faptul ca n-am folosit majuscula in scrierea unor nume proprii nu este intimplator .

floyd (25 comentarii)  •  19 noiembrie 2009, 2:12

D-le Geambasu,

uitandu-ma astazi la Franta – Irlanda, ma intreb daca nu cumva ar trebui sa desfiintam si echipa Irlandei. Ce rost are sa o desfiinteze arbitrii pe teren, cand se poate face economie de timp si bani pt fotbalul irlandez si de nervi ai suporterilor. Vreau sa zic suporterii, cei cu privirea pierduta printre scaunele de pe Stade de France, din secunda cand au inteles cine se va califica la Mondiale si de ce, cu mult inainte ca mascariciul sa fluiere finalul barajului…

makro (31 comentarii)  •  19 noiembrie 2009, 8:18

Dap, trist, dar adevarat! Articolul este scris foarte bine, ca de obicei, dar subiectul, pe mine unul , a-nceput sa ma plictiseasca. „Maxima” lui Mitica, „la vremuri noi, tot noi”, reflecta excelent realitatile din aceasta tara. Tutea, marele ganditor, spunea, prin ’90, ca spera ca-n 20 de ani Romania sa-si recapete valorile. Ei, ce pot sa spun? Cu tot respectul pentru ceea ce-a fost Petre Tutea, cred ca daca vom mai adauga un zero, vom avea o situatie mult mai apropiata de adevar a perioadei in care se poate schimba ceva in aceasta tara. Altfel, Cristi, astept sa-mi dai „vesti” despre „Endgame”. O zi buna!

sandmann (52 comentarii)  •  19 noiembrie 2009, 10:07

poti mai mult

cristian (130 comentarii)  •  19 noiembrie 2009, 14:09

Astept un comentariu de la tine, pe tema Cupa Romaniei Cfr Cluj…tu stii sa le zici cel mai bine….

Catalin (1 comentarii)  •  19 noiembrie 2009, 14:11

Domnule Geambasu, probabil ca modelul Guineea va incanta pe dumneavoastra, sau vi se pare cea mai buna solutie acum, insa personal cred ca transmiteti mult negativism, si o stare deznadajduita, ceea ce poate concorda cu realitatea insa, nu cred ca aceasta este modalitatea de a schimba ceva in bine. Nationala Romaniei are nevoie de timp pentru formare, iar daca rezultatele sunt dezamagitoare, concluzia este ca atat se poate momentan. De ce nu intelegeti odata ca noi nu suntem Franta, Brazilia sau Germania? Noi sunt nivelul Romania, si nu ne putem incalta cu bocanci mai mari decat marimea pe care o purtam. Multumesc. Succes in continuare

LIVIU-OLT (49 comentarii)  •  19 noiembrie 2009, 15:10

CRISTI ce zici de Tudor???Iar a comiso..un mucalit zicea ca-i face jocul lui Mititelu sa mute echipa la Severin dar toata lumea a priceput ca Paskani a sarit iar cu banu…Oare de unde are corhazu atitia bani?

reporterliber (7 comentarii)  •  19 noiembrie 2009, 15:44

Nu suntem Africa !
Echipa naţională de fotbal a Guineei Bissau (eu ştiu de ţara asta doar de pe timbrele pe care le colecţionam înainte de 89, când eram puşti) a fost desfiinţată. Nu s-a calificat la Mondiale, a terminat pe ultimul loc în grupa sa (sigur, nu se compară cu România, care a câştigat la mare luptă duelul cu Insulele Feroe, terminând penultima), aşa că ministrul sportului a desfiinţat echipa. Probabil vor înfiinţa alta, cu alţi jucători, alţi antrenori, alt joc. Poate şi cu alte rezultate. Dar ideea desfiinţării unei echipe de fotbal nu este atât de dramatică pe cât ar putea să pară. Şi s-ar putea aplica şi pe la cluburi. Poate că soluţia „ras totul şi luat de la zero” este mai bună decât „reconstrucţiile” la care asistăm de mulţi ani. Şi mă refer inclusiv la echipe de club care nu mai reuşesc nimic. Echipe uriaşe din istoria fotbalului au dispărut după accidente aviatice, tragedii imense. Care ar fi trebuit să le şteargă, încet-încet, şi din istoria ulterioară a fotbalului, dar acest lucru nu s-a întâmplat. Echipele respective au fost reconstruite şi au ajuns din nou la performanţe importante. Sigur, desfiinţarea unei echipe ar putea să pară o chestie aproape primitivă. „Doar în Africa se poate aşa ceva”, am auzit de nenumărate ori lumea civilizată, exclamând după câte-o ştire exotică. Dar ştiri „exotice” sunt şi la noi, atâta doar că ne-am obişnuit cu ele, mai ales în fotbal. „Civilizaţii” noştri aruncă cu pietre în jurnalişti, îşi taie venele prin geamuri de vestiar, înjură suporteri, lovesc, comit accidente de maşină, se leapădă eroic de cocaină, conduc beţi sau fără permis, se fac mangă prin baruri înainte de meciuri importante. „Made in Romania” înseamnă, uneori, în fotbalul nostru, grozăvii mai mari decât cele din Africa…Din fericire, catastrofele noastre din fotbal nu sunt aviatice, ci poartă nume şi au contracte de sute de mii de euro pe an. La noi, singurele „decese” sunt ale chefului de muncă, dorinţei de victorie, spiritului de sacrificiu. Au mai murit, fără vreun accident, ci de moarte „naturală”, bunul-simţ al jucătorilor, ambiţia şi seriozitatea. Odinhnească-se în pace, aşteptăm Apocalipsa, poate atunci vor învia şi morţii… Ambiţie, devotament, seriozitate… Vorbe mari, care nu mai pot fi regăsite în realitate, decât la foarte puţini jucători de fotbal. Evident, insuficienţi pentru o echipă naţională, unde e nevoie de 11, plus câteva rezerve. Şi totuşi desfiinţarea unor echipe de fotbal nu ar fi o soluţie. România, Dinamo, Steaua, toţi jucătorii fără antrenamente, fără un program măcar simulat, fără meciuri, vă daţi seama ce s-ar întâmpla ? Oamenii obişnuiţi nu ar mai avea loc în cluburi, noaptea, barurile ar trebui să dubleze cantităţile de alcool achiziţionate, iar fotoreporterii tabloidelor, rupţi de muncă, ar solicita acumulatori suplimentari şi inventarea cardului de memorie de 1 TB. Campionatul de golit pahare ar deveni competiţie oficială, iar „omul meciului” ar fi cel care iese primul de sub masă, la 7 dimineaţa, ca să comande încă o sută de whisky. Dar asta e o utopie, la noi nu va fi desfiinţată niciodată o echipă de fotbal. În România nu e posibil aşa ceva, pentru că „oamenii de fotbal” din jurul ei ar rămâne fără obiectul muncii. Suntem oameni civilizaţi, ce naiba, mai putem negocia, ne mai rugăm de băieţi să bată un Feroe, un Luxemburg, să scoată un egal „eroic” pe un stadion important. Ce, suntem sălbatici, să desfiinţăm echipa, doar pentru că nu s-a calificat la 18 – 20 de turnee finale ? Distrugem acum, în plină reconstrucţie ? Doar nu suntem în Africa, nu ? Păcat…

dany (14 comentarii)  •  22 noiembrie 2009, 13:44

pleaca domnule din sport, incercati sa manipulati oameni la gsp.tv vorbiti despre arbitri ca sunt slabi dar despre presa din romania care e una dintre cele mai slabe din europa nu spuneti, cautati numai scandaluri sunteti penibili!!!!!!!!!!!!!!!!!!

Comentează