S. Mircea cel nu foarte bătrîn
Ca nişte animale turbate care am muşcat mîna selecţionerului care ne-a hrănit cu înfrîngeri fără număr, nu pricepem totuşi ceva. Unde este Mircea Sandu? Nu fizic, asta ştim. Persoana şefului FRF se află undeva în spaţiul dintre Snagov şi Casa […]
Ca nişte animale turbate care am muşcat mîna selecţionerului care ne-a hrănit cu înfrîngeri fără număr, nu pricepem totuşi ceva. Unde este Mircea Sandu? Nu fizic, asta ştim. Persoana şefului FRF se află undeva în spaţiul dintre Snagov şi Casa Fotbalului. Ne interesa, de fapt, unde s-a poziţionat preşedintele în toată povestea asta.
Privim cu atenţie şi ce vedem? Un domn bine între două vîrste care tace. Fost, actual şi viitor conducător al fotbalului românesc. O, da, există mai multe feluri de a tăcea. Filosofic, cu înţeles. Sau ostentativ, cu priviri tăioase. Sau blînd, resemnat mioritic. În nici una dintre aceste ipostaze nu îl găsim însă pe Naşu’. Tăcerea lui nu spune nimic. Iar tăcerea naşte supoziţii, tot aşa cum somnul raţiunii naşte monştri. Hai să supoziţionăm!
Mircea Sandu a acţionat impecabil din momentul în care a simţit că Piţurcă a fost depăşit de evenimente. Impecabil din punct de vedere personal. Asta se întîmpla imediat după Euro 2008. Atunci a trimis primele semnale de nemulţumire în eter. Tot ce a urmat nu au fost decît episoade ale aceluiaşi film, în care preşedintele transmitea mesaje otrăvite către selecţioner, care selecţioner, la rîndu-i, nu se sfia să-i răspundă. Mircea Sandu a vrut să scape de Piţurcă din vara trecută, dar o clauză de reziliere şi o fire ezitantă l-au împins în acest război rece ca un whisky cu gheaţă. Delegarea competenţelor către Lupescu a însemnat încă o mişcare de extragere din peisaj. Dragi suporteri, el, şeful suprem, nu are nici o legătură cu dezastrul naţionalei. Pricepeţi? Doar asistă neputincios la scufundarea corăbiei, dar ca orice comandant orientat, dînsul se găseşte într-o altă ambarcaţiune. Titanicul galben se duce la fund, preşedintele tace din submarinul de aceeaşi culoare.
Proiectul lui Mircea Sandu e precis. Îşi salvează poziţia de conducător etern al federaţiei afişînd o neutralitate scandaloasă. Să nu ne păcălim! Nu vom avea, cînd îl vom avea, un nou selecţioner numit pe criterii strict profesionale. Urmaşul lui Piţurcă trebuie să-i convină lui Mircea Sandu, lui Nicu Gheară şi celorlalţi prieteni ai săi, nu ideii de reformă la naţională. Restul sînt nişte meciuri care trebuie bifate în drumul spre nicăieri.
Andrei Crăciun
Maria Andrieş
Alin Buzărin
Radu Cosașu
Costin Ștucan
Oana Dușmănescu
Cristian Geambaşu
Gusti Roman
Ovidiu Ioaniţoaia
Theodor Jumătate
Radu Naum
Tudor Octavian
Cătălin Oprişan
Radu Paraschivescu
Răzvan Prepeliță
Traian Ungureanu
Andrei Vochin
Arhivă
Biografie completă
Toate articolele