Naşu’ forever

Preşedintele federaţiei îndeamnă la calm şi echilibru. Adică la noncombat.

Mircea Sandu nu se entuziasmează, analizează. Parează, fandează. Rece, cumpătat, ca un chirurg care cercetează intestinele fotbalului peste care domneşte. Mircea Sandu, un preşedinte cu state vechi. Ales, reales, re-reales. […]

Preşedintele federaţiei îndeamnă la calm şi echilibru. Adică la noncombat.

Mircea Sandu nu se entuziasmează, analizează. Parează, fandează. Rece, cumpătat, ca un chirurg care cercetează intestinele fotbalului peste care domneşte. Mircea Sandu, un preşedinte cu state vechi. Ales, reales, re-reales. Un personaj de anvergură regională, europeană, membru marcant în conclavul UEFA, reprezentant al Estului cel tînăr pe care se bazează guvernarea lui Michel Platini.

Aşadar, Mircea Sandu nu cade pe spate ca presa la vederea stenogramelor din Cazul Valiza. Ca husenii din presă, vorba lui Mitică Dragomir. Doar că nouă nu ni se părea că ne-am fi entuziasmat. Avem alte motive de bucurie în viaţă, iar golăneala aceea din convorbirile telefonice ale oamenilor din fotbal ne-a creat o accentuată senzaţie de greaţă. Da, subiectul ni s-a părut foarte interesant, sîntem convinşi că şi oamenilor pentru care scriem. Dar n-am chiţăit de satisfacţie atunci cînd am intrat în posesia primelor documente, domnule preşedinte. Ca să fiu sincer, dacă eram mai atenţi la igiena personală trebuia să fi purtat nişte tifoane la nas atunci cînd am citit mizeriile acelea.

Voiaţi dovezi. Ne spuneaţi că nu aşteptaţi decît probe ca să începeţi curăţenia. Ei bine, acum le aveţi, nu vă prefaceţi că stenogramele sînt maculatură bună numai să-şi asigure presa tirajele şi televiziunile audienţele în perioada marii cîrnăţării naţionale de iarnă. Nu jucaţi rolul neutrului care aşteaptă verdictul Justiţiei. Stenogramele developează o lume. Murdară. Un spaţiu populat de tipi fără scrupule, în care rodeşte ideea că totul e de vînzare, iar cinstea e pentru proşti. Gigi, Adrian, alt Gigi. Teia, nu te ia, Cancelarul. Personaje vii, porecle tematice. Trufie, tupeu, nesimţire. Nişte inşi care sfidează regulile, regulamentele, indivizi care nu dau doi bani pe lege. Ei dau bani pe altceva.

Găsiţi acolo tot, domnule preşedinte. Obiceiuri, ticuri verbale, înjurăturile clasice, credinţa că punga groasă le asigură imunitatea, glumele de gang care le sînt atît de dragi. Limbaj tipic subteranelor fotbalului, interlopilor cu haine scumpe şi conştiinţă negociabilă. Dar dumneavoastră ştiţi toate astea, fiindcă locuiţi de o viaţă împreună, i-aţi tolerat, pate că uneori i-aţi şi încurajat prin apatie. Nu zicem complicitate, pentru că noi îi acordăm credit noului Mircea Sandu. Domnul acela care nu mai fumează şi nu mai consumă băuturi alcoolice, atent la propria greutate şi la propăşirea sportului juvenil de la oraşe şi sate.

Pînă astăzi credeam în acest Mircea Sandu şi mai credeam că o contracandidatură a lui Gică Popescu ar fi inutilă. Daţi-ne voie să fim naivi şi să ne închipuim că la alegerile din 2010, căci aţi reuşit să vă prelungiţi mandatul cu un an, multe vor depinde de felul în care se va soluţiona Cazul Valiza. Nu noi vă votăm, dar cîţi dintre cei care ar putea să o facă vor mai fi atunci în faţa urnelor? Incurabili naivi, noi presupunem că mai puţini. Realist, dumneavoastră mizaţi pe spiritul lor de supravieţuire. Vorba lui Mirel, în fond s-au găsit nişte bani într-o valiză, ce naiba atîta scandal?