Finanţatorul real

Olăroiu aparţine unei categorii restrînse de oameni pentru care meseria nu se suspendă la 5 după amiază

Pe Cosmin Olăroiu l-am întîlnit ultima oară la Viena. Era prin iunie, terenurile candidatului uninominal valorau enorm, nu se inventase criza economică, iar […]

Olăroiu aparţine unei categorii restrînse de oameni pentru care meseria nu se suspendă la 5 după amiază

Pe Cosmin Olăroiu l-am întîlnit ultima oară la Viena. Era prin iunie, terenurile candidatului uninominal valorau enorm, nu se inventase criza economică, iar Euro 2008 îşi derula fazele finale. Purtam amîndoi o acreditare atîrnată de gît şi am dat nas în nas în centrul de presă de la stadionul Ernst Happel. El mai bronzat, aşteptînd să intre într-un comentariu de meci la TVR, eu vînîndu-l pe Boniek. Am schimbat cîteva banalităţi, apoi am trecut la fotbal. Pentru mulţi suprema banalitate, pentru Oli un mod de viaţă. Ştiam asta, dar m-am convins că există aievea persoane pentru care meseria nu se suspendă la 5 după amiaza în cursul săptămîni şi de vineri de la prînz pînă luni dimineaţă.

Bine, bine, şi care-i legătura cu cele două milioane de euro pe care i-a împumutat antrenorul finanţatorului Stelei? Păi, hai să vedem! Antrenorul Olăroiu a fost validat de anii petrecuţi pe banca Stelei. Steaua, la rîndu-i, a cunoscut cea mai bună perioadă a ei din istoria modernă cît timp Oli s-a ocupat de echipă. V-aţi gîndit că aceşti bani înseamnă de fapt o prelungire a legăturii noncontractuale a lui Olăroiu cu Steaua? Nu doar o mînă întinsă unui amic, o frăţie de sînge între doi cetăţeni cu dare de mînă, ci felul lui Oli de a nu îşi abandona fosta echipă la greu? El a muncit în Ghencea alături de nişte oameni despre care a aflat că au salariile neplătite. A construit acolo o echipă, a dus-o în semifinalele unei cupe europene. Din toate astea nu rămîn doar nişte amintiri difuze atunci cînd pleci să lucrezi pentru arabi.

Pentru că el antrenează acum la Al Hilal ca să îşi poată satisface apoi liniştit fanteziile meseriei de antrenor. Printre aceste fantezii figurează cred şi aceea potrivit căreia într-o bună zi, nu într-un secol viitor, el va reveni la Steaua, unde va încerca să repare ce au stricat alţii. Pentru tipi ca Oli acestea sînt provocări palpabile. O altă fantezie se poate lega de naţională, ai cărei auguşti pastori federali celebrează mediocritatea de la Euro prin suprapunere cu falimentul din Champions League. Comparăm merele elveţiene şi austriece cu perele italiene, franţuzeşti şi englezeşti şi observăm că primele nu sînt chiar atît de acre.

O schimbare de peisaj sau măcar o recompunere a lui presupune prezenţa nu doar sub formă de lichidităţi a lui Olăroiu. Fiindcă fotbalul nostru suferă mai ales de lipsa unor inşi care îşi fac meseria şi după ora 5 după amiaza. Ei sînt finanţatorii reali ai acestei lumi în care finanţatorii inventaţi observă cum peste noapte aurul se transformă în pămînt de flori.