Finanţatorul

Adrian Porumboiu împarte lumea în două. El şi ceilalţi, proştii. Penaltyul e un pretext

A fost penalty, domnule Porumboiu! Un penalty clar ca lumina zilei care cade peste miile dumneavoastră de hectare de teren arabil. Nu, nu săriţi să analizăm […]

Adrian Porumboiu împarte lumea în două. El şi ceilalţi, proştii. Penaltyul e un pretext

A fost penalty, domnule Porumboiu! Un penalty clar ca lumina zilei care cade peste miile dumneavoastră de hectare de teren arabil. Nu, nu săriţi să analizăm faza! A fost penalty! La dumneavoastră, un fault urît, cinic, un fault care a început devreme, în afara careului, după meci, atunci cînd l-aţi trimis la puşcărie pe Corpodean, infracţiune care a continuat mai apoi în careu, cînd aţi sărit cu picioarele înainte la gîtul lui Ion Crăciunescu, fostul dumneavoastră coleg, prieten, angajat, „geamăn” şi ce mai doriţi.

Nu mai contează ce s-a întîmplat la intervenţia lui Kuciak asupra lui Tameş, aţi decis că arbitrul a inventat, că a avut temă, misiune de la Cornel Penescu, alt finanţator, care, pic, pic începe să înţeleagă cu ce se mănîncă fotbalul, doar că Penescu intrase în jocul nostru la GSP TV, nu vorbise serios cînd spunea că Sorin Corpodean, ca viitor şef al CCA, va arbitra de la excelent în sus. Dar, ca şi alţi bravi conducători de club, dumneavoastră nu vă uitaţi toată ziua la televizor, în schimb auziţi de la povestitori netalentaţi ce se discută acolo. Nu Penescu a scornit tema aceasta – „Corpo for president” -, el doar o comenta în registru umoristic pentru a nu fi amendat cu nişte miliarde de care dumneavoastră nu vă mai pasă, extraordinar, formidabil că sînt oameni care nu mai au grija zilei de mîine, ce rău e că atunci cînd ajungi puternic, cînd ai muncit, cînd n-ai dormit nopţi la rînd ca să ridici o mare afacere, ce rău e, ziceam, să nu te mai poţi opri să devii suspicios, să îi tratezi pe toţi de sus, ca pe nişte mijloace de producţie neperformante.

Vi se pare că vă înconjoară o lume de idioţi, tîmpiţi, limitaţi şi rău intenţionaţi. Da, sîntem noi, ăştia, care mergem la serviciu pentru o leafă mai mică sau mai mare, noi, cei cărora ni s-a părut penalty. Dar şi mai tare decît impresia deplorabilă pe care o aveţi despre noi este ideea dumneavoastră cum că noi nu trebuie să mai avem păreri. Aici greşiţi şi comiteţi un fault de galben spre roşu. În lumea asta, cu puternici şi nevolnici, cu bogaţi şi săraci, cu deştepţi şi săraci cu duhul, toţi au acces la opinie, la vot. Chestia asta neplăcută se numeşte democraţie, în cadrul ei unii acumulează averi şi griji, iar alţii gustă bucuria de a fi liberi. Liberi să muncească, să călătorească, să privească un meci, să-l comenteze. Liberi să nu vadă conspiraţii într-un banal meci de mijlocul clasamentului.
Chiar dacă are şi el obsesiile lui, Ion Crăciunescu pare mai liber decît dumneavoastră. Şi pentru că e liber, a ales să nu jignească şi să îmbrăţişeze cîteodată cauze pierdute. Aşa sîntem noi, săracii!