Naţionala vegetală

O mînă de tineri îngîmfaţi pretind că sînt naţionala României. Să-i credem?

Nu, nu e un coşmar, dragă Ciprian! Tot 3-0 pentru Stankevicius şi Brankevicius rămîne. Ne-au bătut la fotbal, dragă Bogdan şi dragă Gabi! Şi ştiţi de ce? Pentru […]

O mînă de tineri îngîmfaţi pretind că sînt naţionala României. Să-i credem?

Nu, nu e un coşmar, dragă Ciprian! Tot 3-0 pentru Stankevicius şi Brankevicius rămîne. Ne-au bătut la fotbal, dragă Bogdan şi dragă Gabi! Şi ştiţi de ce? Pentru că au fost mai buni. A, încă ceva. Fiindcă fotbalul e un joc. Tare de tot, cum naiba de nu ne-am gîndit noi s-o zicem înaintea lui Piţurcă? Aşa, a spus-o el în premieră mondială şi nu putem să contrazicem această revelaţie de o pură solemnitate oltenească. Dar ce zicem noi revelaţie, magie! Magie neagră, dom’le, seară neagră, 666, numărul bestiei. Bestia de Mikolunas care ne-a dat gol de lîngă finuţul lui nănuţu’, Mirel carevasăzică.

Vedeţi ce frumos vorbim? A, v-aţi fi aşteptat să aruncăm şi noi cu pietre, aşa, la mişto, la caterincă? Să ne dăm în glumă la nevestele şi prietenele voastre? Vă dezamăgim. A nu ştiu cîta oară. Nu avem sînge în instalaţie, asta-i de la Mitică Dragomir citire. Şi ştiţi de ce? Pentru că noi sîntem şobolanii ăia din coteţ, slugile, tipii ăia urîţi, sîcîitori şi antipatici care vă filmează şi care scriu despre faptele voastre de vitejie. Din teren, din afara lui. Uneori de bine, alteori de rău. Sîntem tot ăia pe care îi căutaţi cînd apare o problemă.
Cînd ajungeţi într-un punct dificil al carierei. O accidentare gravă, un necaz în familie.

Cînd vreţi pur şi simplu o mărire de salariu.
Cînd aţi intrat în dizgraţia antrenorului ori a patronului.
Cînd aveţi un proces de paternitate, domnule Bogdan Lobonţ, şi cînd trebuie să păreţi tatăl model, cotropit de dragoste şi sfîşiat de lipsa odraslei.

Atunci vă împărtăşiţi, vă confesaţi, jucaţi impecabil rolul tinerilor integraţi în societate, păreţi brusc responsabili, iar noi, naivii, ne închipuim că v-a venit mintea la cap, că vă comportaţi ca nişte persoane mature, nu ca nişte beţivi scandalagii, şi nici nu mai observăm că liniştea şi concentrarea nu vă mai sînt tulburate de numărul camerelor de luat vederi, de insistenţa colegilor cu microfoane, de întrebările acelea care uneori nu strălucesc în inteligenţă.

Nu ne bucurăm că v-aţi acoperit de ridicol cu Lituania, pentru că aparţinem aceluiaşi univers. Ne doare, pentru că naţionala e altceva decît corul vostru afon de la imn, prelungit în acel desfrîu al neputinţei de pe gazon. Trebuia să jucaţi pentru oamenii care vă iubesc, nu ca să ne faceţi nouă în sîc. Purtaţi războaie cu cine nu trebuie, iar în faţa adversarilor arătaţi ca nişte şoricei plouaţi. În numele unei decenţe de care nu sîntem siguri că vă pasă, vă sfătuim să nu ne mai indicaţi ce şi cum să scriem şi să spunem despre voi ori despre minunatul vostru antrenor. O perioadă puneţi capul în pămînt. Încercaţi să vă faceţi meseria. Priviţi-vă în oglindă, dar nu ca să vedeţi cum vă stă gelul din păr. Mergeţi la Grădina Botanică şi cînd nu sînteţi în cantonamente. Dacă veţi întreba un ghid, vă va povesti că şi plantele au sentimente. Ce vor fi simţit florile de la Cluj atunci cînd vă băgaţi şi vă scoteaţi membrele în nevestele colegilor noştri?