Rezerva Dănciulescu
Şefii dinamovişti s-au prins într-un tîrziu că atacantul-golgeter nu intră în primul „11” la salarii
Cînd priveşti topul salariilor de la Dinamo, începi să pricepi. Învingător detaşat, Ianis Zicu. 400.000 de euro. De ce? De ce nu? După Bogdan Lobonţ, […]
Şefii dinamovişti s-au prins într-un tîrziu că atacantul-golgeter nu intră în primul „11” la salarii
Cînd priveşti topul salariilor de la Dinamo, începi să pricepi. Învingător detaşat, Ianis Zicu. 400.000 de euro. De ce? De ce nu? După Bogdan Lobonţ, clasat al doilea, omul care şi-a meritat şi ultimul euro plătit pe el, urmează bravul Osvaldo Miranda, băiat de băiat din Argentina, plătit cu 200.000 de euro pe sezon ca să facă naveta între cele două careuri. Gluma nu se opreşte aici, fiindcă imediat sub podium îl găsim pe celebrul John Galliquio, peruanul vînjos transferat să întărească apărarea. 188.000 de euro pentru un fotbalist care se cunoaşte mai bine cu băieţii de la Dinamo II decît cu cei din prima echipă.
Şi Dănciulescu? Unde e Dănciulescu? Mai la vale, mult sub Torje, campionul jocurilor pe computer. Golgeterul campionatului a primit în schimbul celor 21 de goluri înscrise în ediţia 2007-2008 un salariu de 120.000 pe sezon. De dolari, precizare importantă. Danciu aparţine gărzii vechi, deci trebuie plătit în monedă americană. Şi umilit în monedă naţională, valută forte la care stăm foarte bine. Conform aceluiaşi clasament al veniturilor, Dănciulescu nu prinde primul „11”. Logica funcţionează astfel. Cine nu munceşte nu greşeşte. Deci eşti cu atît mai valoros cu cît nu apuci să arăţi nimic. Cînd ai înscris un total de 141 de goluri pentru Dinamo, înseamnă că ai şi ratat măcar încă o dată pe atît!
Sesizaţi de anomalie şi exoneraţi de grijile Champions League, acţionarii au hotărît că e timpul să-i dubleze salariul atacantului-golgeter. O măsură reparatorie, dar şi pompieristică, fiindcă la 31 de ani Dănciulescu e condamnat să menţină ritmul. Spre deosebire de Cornel Ţălnar, antrenorul de vreme rea, pentru care sublimul a fost atins atunci cînd a bătut Steaua şi a trimis titlul spre Cluj, Danciu mai are nişte treburi de terminat prin Ştefan cel Mare. Unde vor veni alţii şi alţii la rînd, tineri teribili pentru care acţionariatul se va da peste cap şi care vor cîştiga probabil dublu faţă de el.
Răspunsul va veni mereu din teren. Cu sau fără nas rupt, Dănciulescu va marca goluri de serviciu şi goluri decisive. Sînt oameni care ştiu să-şi facă treaba dincolo de recompensa materială. Nu trăiesc cu aer, dar felul în care se comportă la locul de muncă e modul cel mai elegant prin care arată că se simt jigniţi. Interesant, cei care jignesc joacă dezinvolt rolul binefăcătorilor. Al celor care bagă bani în fotbal. Cu valiza sau cu sacoşa.