A marca Olandei

Cotidianul olandez De Telegraaf scrie că Ruud Van Nistelrooy trăieşte pentru a marca. Inclusiv împotriva României. Hiperbolizează şi ei, ca şi noi, ridicînd miza partidei. Ne-ar fi plăcut să putem compune ceva asemănător despre atacanţii noştri, dar avem nişte limite, […]

Cotidianul olandez De Telegraaf scrie că Ruud Van Nistelrooy trăieşte pentru a marca. Inclusiv împotriva României. Hiperbolizează şi ei, ca şi noi, ridicînd miza partidei. Ne-ar fi plăcut să putem compune ceva asemănător despre atacanţii noştri, dar avem nişte limite, indiferent de coeficientul de patriotism, bunăvoinţă şi îngăduinţă. În prezent lucrează cu spor la statutul de mare vedetă Mutu, dar, pînă una alta, noi nu am propus Europei un atacant care să fi încrustat istoria recentă a lui Manchester şi Real Madrid.

Aşadar, Ciprian Marica sau Daniel Niculae? Se pare, adică mai mult ca sigur, Ciprian Marica. Născut pentru a înscrie. Sună bombastic. Încercăm altfel, limităm raza de acţiune. Născut pentru a înscrie în poarta olandezilor. Merge, în fond cuvintele mari nu costă nimic, doar obligă uneori. De ce Marica şi nu Daniel Niculae? Marica pentru că asta doreşte selecţionerul, un suporter pe viaţă al intuiţiei. Marica e rodat, e varianta de siguranţă, poate şi alibiul. Fiindcă nu a prea lipsit din peisajul naţionalei în ultimii doi ani. S-a integrat atmosferei din lot, ceea ce contează mult, dincolo de povestea cu marea familie tricoloră. Însuşi orizontul de aşteptare al publicului îl cuprinde pe Marica. În termeni tehnici, partizanii ex-dinamovistului ar spune că e un jucător tînăr, puternic, talentat şi dezinhibat. Exact omul potrivit alături de Mutu.

Totul se judecă însă în context. Omul momentului, care evolua odinioară pentru echipa momentului, nu este Marica, ci Niculae de la Auxerre. Fostul rapidist a traversat el însuşi deşertul neintegrării, dar prin psihoterapie cu Lucescu cel tînăr a regăsit drumul spre gol pierdut de Marica, cel care l-a abandonat neelegant pe Lucescu senior. Între un fotbalist în vîrf de formă sportivă, împăcat cu sine şi cu echipa, şi unul care a ajuns mai nou ţinta murmurelor coechipierilor, un alt antrenor l-ar fi titularizat pe primul.

Nu Piţurcă. E dreptul lui, dar riscul se împarte la toţi microbiştii. El îşi joacă postul, poate nici pe acela, noi prezenţa afectivă la un turneul final după o abstinenţă dureroasă. Să vedem totuşi partea luminoasă a intrigii. Pe parcursul celor 90 de minute, e loc pentru amîndoi, fie şi pe rînd. De aceea anticipăm un gol scremut al lui Ciprian prin minutul 20, apoi, pe final, unul liniştitor şi de generic al lui Daniel.

Evident, între reuşitele lor, aşteptăm şi golul de serviciu al lui Mutu. Vedeţi, cît de periculos este să citeşti presa străină! Decolezi şi devii dependent de optimism.