Strîmbii

E cool să fii împotriva lui Rednic. Se poartă mantaua de vreme rea anti-Puriu’. E la modă, e trendy să-l tăvăleşti prin norori pe „dom’ profesor”. Apropo, cine îşi mai aduce aminte azi, după victoria de răsalaltăieri, de dom’ profesor? […]

E cool să fii împotriva lui Rednic. Se poartă mantaua de vreme rea anti-Puriu’. E la modă, e trendy să-l tăvăleşti prin norori pe „dom’ profesor”. Apropo, cine îşi mai aduce aminte azi, după victoria de răsalaltăieri, de dom’ profesor? Domnul Vasile Turcu, fostul discipol şi admirator al celui care aducea titlul în Groapă cu un avans de trei ture de teren, plus un bonus numit primăvară europeană? Nici vorbă, acţionarul dinamovist anunţă cu o grabă demnă de o calificare în Champions League că mîna lui Zenga începe să se vadă, că echipa se află pe un drum bun. Lucruri probabil adevărate, dar spuse prea apăsat şi într-un fel neelegant, cu trimitere la antrenorul izgonit de un vestiar ostil şi de un acţionariat bicefal?, tricefal?, n-cefal?Acest articol nu îşi propune reabilitarea lui Mircea Rednic. Cu asta se ocupă formatorii de opinie, nu ziariştii. Ar fi prea simplu să spunem că antrenorul izgonit prin demisie şi-a făcut-o cu mîna lui, apoi să purcedem la spălarea imaginii cu detergenţi de ultimă generaţie. Rednic nu este un personaj ingenuu şi a contribuit la propria debarcare. A lucrat cu sîrg la erodarea relaţiei cu fotbaliştii, posibil să fi fost prea abraziv în contactul cu unii şefi. Dar asta s-a întîmplat după ce a reînviat o echipă, după ce a făcut campioană din Dinamo cu un tur înainte de finalul campionatului, restituind într-un final şi mîndria clubului cu ceva performanţă europeană, teritoriu unde trabucul lui Cristi Borcea nu ameţeşte nici arbitrii, nici conducătorii de club.

De aceea par indecente horele bucuriei şi jurămintele de iubire susurate din vestiar către Zenga de puciştii în crampoane sau vestoane. Cine a trădat va mai trăda. Lirica galeriei a amendat situaţia cu un banner care ar merita un premiu pentru umor şi ironie de cea mai bună calitate. „Zenga, ţi-am ura bun venit, nu ştim însă dacă jucătorii ne-o permit”. Suporterii au surprins excelent momentul traversat de Dinamo. Zenga, un om priceput, care ştie şi meserie, şi psihologia fotbalistului, este pus în antitează cu Rednic cel rău, cel lacom, cel nerecunoscător. Zenga-prietenul contra Rednic-strîmbu’. Zenga-cel loial contra Rednic-colportorul. Şi putem continua, dar nu vrem pentru că Zenga merită să fie omul providenţial pentru Dinamo fără să fie cocoţat cu forţa pe amintirea lui Rednic. Odioasă, cum altfel?