Vecinii din casă
Dacă Ferguson s-ar fi oprit un pic din mestecatul gumei, iar Mourinho şi-ar fi amintit că are la îndemînă şi schimbări, poate că viitorul european al lui Dinamo ar fi fost altul. Finala Milan-Liverpool aminteşte sindromul Istanbul şi reînvie unul […]
Dacă Ferguson s-ar fi oprit un pic din mestecatul gumei, iar Mourinho şi-ar fi amintit că are la îndemînă şi schimbări, poate că viitorul european al lui Dinamo ar fi fost altul. Finala Milan-Liverpool aminteşte sindromul Istanbul şi reînvie unul din sporturile naţionale. „Capra vecinului” se joacă de secole în România cu un succes de casă şi nişte cote de audienţă fantastice. În cazul de faţă, capra care urmează să-şi dea obştescul sfîrşit este echipa antrenată de Rednic, vecinul fiind, bineînţeles, oricine care dintr-un motiv sau altul se bucură că virtuala campioană va fi obligată la un tur preliminar în Champions League.
Nu o să vă vină să credeţi, dar în afara „vecinilor” tradiţionali, Dinamo se bazează pe resurse interne. Nu neapărat ale Ministerului de Interne, ci pe cetăţeni care nu sînt atît de trişti pe cît s-ar putea crede că în marea finală de la Atena nu au ajuns Chelsea şi Manchester. Frustrarea suporterilor nu trebuie confundată cu interesele acţionarilor. Primii acţionează afectiv, ceilalţi lucrativ. Oamenii din tribună au trăit drame personale la golurile lui Kaka şi Seedorf, ceilalţi au analizat la rece situaţia şi au concluzionat că doar un prost negustor nu scoate un gheşeft dintr-o situaţie tulbure. Curios pentru mintea noastră neantrenată la astfel de inginerii, turul al treilea preliminar urmat de o posibilă necalificare în grupe poate însemna o neaşteptată sursă de venit pentru stăpînii formaţiei din Ştefan cel Mare şi nu o formă de depresie.
Raţionamentul este următorul. Dacă tot nu ne calificăm în Champions League pentru că aproape sigur vom întîlni un adversar foarte puternic în turul preliminar, ce rost mai are să întărim echipa? Dacă nu are rost să o întărim, adică să cheltuim nişte bani care nu se vor întoarce prea curînd în buzunarele noastre, n-ar fi mai înţelept să vindem ceva, acum cît băieţii au căutare – tineri, talentaţi, campioni detaşaţi în România -, deci să obţinem un profit? Noi sîntem oamenii de afaceri, nu filantropi! Cînd vor mai apărea atîtea oferte pentru Pulhac, Radu Ştefan sau Moţi?
Cel mai bun an al lui Dinamo de după Revoluţie se poate sfîrşi trist pentru suporteri şi într-un hohot de rîs pentru adversari. Parcă într-un preview al dezagregării, Rednic a anunţat că nu îşi va prelungi contractul scadent în 2008. Dar dacă Rednic va simţi că din vară va fi obligat să cîrpească din nou, ce se va întîmpla? Îşi va aduce aminte mai repede că Belgia e a doua sa casă? Şi fără Rednic, dar cu Neţoiu în formaţie, începe dansul. Nu, nu acela al Shakirei!