Martina e tot cool

La Cultura libre de pe TVR 1 s-a discutat despre ce înseamnă trendy şi ce-i aia să fii cool. La aceeaşi oră, pe Eurosport se juca meciul dintre rusoaica Nadia Petrova şi elveţianca Martina Hingis, de la Turneul Campioanelor. Invitaţii […]

La Cultura libre de pe TVR 1 s-a discutat despre ce înseamnă trendy şi ce-i aia să fii cool. La aceeaşi oră, pe Eurosport se juca meciul dintre rusoaica Nadia Petrova şi elveţianca Martina Hingis, de la Turneul Campioanelor. Invitaţii lui Dragoş Bucurenci, toţi nişte tipi cool îmbrăcaţi trendy,  s-au străduit să explice noţiunile în discuţie. S-a convenit că trendy înseamnă să fii în tendinţă, în pas cu moda, nu neapărat doar cea vestimentară, în vreme ce cool sînt persoanele care îşi asumă un stil nonconformist, curajos.

Cu excepţia tinerilor, oamenii intervievaţi pe stradă au răspuns abrupt şi deloc pe măsura aşteptărilor celor din studio. Două profesoare universitare teleportate direct din epoca de aur şi-au exprimat dezgustul, bănuind că sînt victima unei farse. Dincolo, pe canalul de sport, Nadia Petrova începuse să bubuie mingi în terenul Martinei şi se părea că execuţia va fi scurtă, fără dureri. La TVR, dialogul intelectualilor de viţă nouă continua slalomînd printre neologisme. La un moment dat, criticul Alex Leo Şerban a remarcat că astăzi e cool să nu mai fii cool, sentinţă care venind de la un dilemist vechi a tulburat profund asistenţa eminamente masculină.

Tenisul feminin nu e cel mai trendy lucru de pe planetă, dar e limpede că e cool să fii rusoaică în circuitul WTA. Şarapova, Kuzneţova, Dementieva, Petrova sau Mîşkina (nici o legătură cu prinţul idiot al lui Dostoievski) domină copios circuitul fetelor. De cîţiva ani, Mariile, Elenele şi Nadiile au cucerit această lume exclusivistă lovind tare în minge. Sfidează ierarhii şi confiscă premii. Majoritatea au crescut în Occident, au deprins procedeele la marile academii, iar acum îi dau cu tifla. Într-un fel repetă povestea lui Vladimir Ilici Lenin, numai că în loc de Crucişătoare Potemkin folosesc rachete Wilson, Yonnex sau Head. Cu rază scurtă de acţiune, pe bază de bioenergie.

Americance, franţuzoaice, belgience şi elveţience se strecoară cu greu printre umerii laţi şi picioarele zdravene ale domnişoarelor venite dinspre Urali. Aşa cum spuneam, în confruntarea dintre Petrova şi Hingis ultima pornea cu handicap. Fosta prinţesă a tenisului mondial a găsit alt tenis la revenirea după 4 ani de absenţă. Unul în care forţa brută pare să fi cîştigat definitiv bătălia cu fineţea execuţiilor şi unde viteza a surclasat simţul de anticipaţie. Inteligenţa, sensul frumosului. Martina urma să fie mursecată de Nadia, reprezentantă a noului val de amazoane slave, pachet de muşchi, femeia-comisar năduşită în versiune toamnă-iarnă 2006.

N-am văzut finalul emisiunii lui Bucurenci, fiindcă Hingis a predat o lecţie despre cum pot fi învinşi posesorii de pectorali. A speculat ţîfna şi nerăbdarea rusoaicei, şi-a extras forţa din forţa adversarei. A aşteptat ca omălăul din faţă să greşească, returnînd cu graţie infinită peste fileu. A arătat ce înseamnă un rever curat, un lung de linie, a apelat fără jenă la mingi slaisate. A rămas concentrată, a suportat trădările repetate ale fileului, s-a bucurat cu decenţă. Namila de dincolo de fileu s-a prăbuşit icnind, fără să înţeleagă ce i se întîmplă. Nu a fost deloc o victorie trendy, pentru că tenisul mărşăluieşte deja în ritmul Petrovei, dar a fost al naibii de cool să vezi că în tenisul feminin mai pot cîştiga femeile.